Niculina VIZIREANU
“Orice ai fi prin naştere, rămâi la fel; nu abandona linia talentelor tale. Fii ceea ce a intenţionat natura să fii şi vei reusi.” (Sydney Smith)
DESENUL
Poem dedicat Niculinei Vizireanu
Ascunde-mă în tine
în stele sau în floare
cuvântul meu în şoapte vine
s-alinte a ta privire care
purtată pe a valurilor vise
cuprinde-n palme lacrimi stinse
şi ascultă-n taină gândul pur
ce vrea să se-nfiripe!
Cu mare drag,
Amelia Magori
Viaţa desenată de graficiana Niculina Vizireanu
Niculina Vizireanu s-a născut în 13 octombrie 1959, în satul dobrogean Straja, comuna Bărăgan, judeţul Constanţa. Încă din primele clase primare este fascinată de arta desenului în creion.
Graficiana încearcă să-şi exprime, prin desene, gândurile, sentimentele sale, cât şi mesajele unor poezii care i-au plăcut în mod deosebit.
În momentele de libertate şi de singurătate, deseneză mai mult din imaginaţie.
Plină de modestie, artista dăruieşte din desenele ei tuturor iubitorilor de frumos pentru a îmbina plăcut arta scrisului cu arta grafică.
Desenele Ninei Vizireanu au ajuns în paginilor multor cărţi ale autorilor de poezie contemporană: antologiile de poezie “Romania din suflet”,” Spiralele vieţii”, “Drumurile vieţii”, “Mirajele vieţii”, în volumele ”Agate Magice “si Mirajele albastre ale poetului Mihai Leonte, “Bucati din inima mea” de Amelia Magori, “Invitaţie la mare” şi “Efigii ale clipei” de Ana Ruse, “Fiorul zborului tandru” de Val Andreescu.
Artista are numeroase colaborări cu revistele Dor de dor şi Ecouri literare.
Mihai LEONTE despre desenele Niculinei VIZIREANU
“Se spune că o fotografie face mai mult decât o mie de cuvinte. Privind la desenele distinsei Niculina VIZIREANU, voi spune că ele spun mai mult decât un roman. Adevărul este că orice creaţie artistică poate fi interpretată de cel care se bucură de ea: privitorul, cititorul, ascultătorul…etc. In cazul desenului şi a picturii, privitorul poate vedea mult mai mult decât chiar însuşi artistul executant. Nynna are un simţ artistic destul de ascuţit, şi desenele ei demonstrează acest lucru.
Sunt sigur că într-un viitor nu prea îndepărtat, va avea un cuvânt important în lumea desenului şi graficii. Cât de frumoasă este asocierea între poezie şi desen? Ce nu se poate spune prin cuvinte, desenul o spune prin linii simple. Continua să desenezi aşa cum ştii tu, iar noi privitorii vom admira creaţiile tale. Atelierul de la malul mării să lucreze intens. Este o mare plăcere să treci cu privirea peste desenele acestei creatoare deosebite, care este Niculina VIZIREANU, care aduce noi desene pline de înţelesuri şi semnificaţii.
Mesajele transmise prin aceste desene sunt adevărate eseuri poetice care încântă ochiul, dar si sufletul. Este o mare bucurie, şi în acelaşi timp o mare plăcere, să cunoşti o asemenea artistă. Sper sincer, ca vei reuşi să mergi mult mai departe, şi să devii o celebritate
Draga Niculina din partea mea ai tot respectul şi recunoştinţa care o merită o artistă deosebită.”
Grafica artistei a fost expusă până acum în numeroase expozitii de grup sau personale în Constanta şi în ţară, sau prezentată cu ocazia diferitelor lansări de carte.
Tablourile pot fi vizionate şi achiziţionate la numeroasele expozitii din localiatatea de reşedinţă sau din alte centre culturale din ţară.
Pasiunile care alină sufletul rămân pentru talentata graficiană: desenul, literatura, poezia, lumea cu tot ce o înconjoară şi nu în ultimul rând, plimbările liniştite pe malul mării, alături de soţul ei George Vizireanu.
Prietenă sinceră şi onestă, graficiana Nina Vizireanu execută şi tablouri la comandă, iar unul dintre frumoasele sale creaţii am reuşit să-l achiziţionez şi eu pentru a sta alături de cărţile mele în biblioteca personală.
Nici un lucru măreţ din lumea aceasta nu a fost realizat fără pasiune, de aceea crede în tine, în pasiunea ta şi deschide aripile creaţiei pentru a putea dărui lumii întregi, imagini deosebite, pline de viaţă şi de bucurie.
Cu deosebită consideraţie,
Simina -Silvia Şcladan
„Având împăratul gând să pornească război asupra creştinilor, a dat poruncă să se învrednicească de cinstiri împărăteşti şi de daruri cei ce se vor lepăda şi vor părăsi pe Hristos. Iar cei cer nu se vor supune poruncii, să aibă pedeapsă moartea. Atunci sfântul acesta fiind de faţă, a declarat că este creştin, mustrând deşertăciunea şi neputinţa idolilor, luând în râs pe cei ce credeau în ei. Neplecându-se nici cu amăgiri, nici cu făgăduinţele tiranului, care făcea multe ca acestea, nici dc îngroziri, ci se vedea nebăgător de seamă de toate, pentru aceea întâi l-au lovit în pântece cu o suliţă. Şi când i s-a înfipt suliţa în trup, a curs sânge mult; iar vârful suliţei s-a întors înapoi şi a rămas sfântul nevătămat. Apoi legându-l de o roată ţintuită cu fiare ascuţite, care a fost pornită din sus spre o vale, şi rupându-se trupul în mai multe bucăţi, cu ajutorul dumnezeiescului înger a rămas el sănătos. Şi înfăţişându-se sfântul înaintea împăratului şi a lui Magnenţiu, care şedeau alături de el şi aduceau jertfă la idoli pentru sănătatea lor, sfântul a atras pe mulţi spre credinţa în Hristos, cărora din porunca împăratului li s-au tăiat capetele afară din cetate. Şi venind la Hristos şi Alexandra împărăteasa, a mărturisit pe Hristos Dumnezeu înaintea tiranului. Au crezut şi alţii mulţi în Hristos, văzând că sfântul a ieşit sănătos dintr-o varniţă în care fusese aruncat. După accasta i-au încălţat picioarele cu încălţăminte de fier ce avea cuie şi l-au silit să alerge. Ci iarăşi au pus de l-au bătut, fără de nici o milă, cu vine de bou uscate. Iar Magnenţiu cerând semn ca să învieze pe un mort din cei ce erau îngropaţi, din mormintele ce erau acolo, care erau de multă vreme morţi, şi făcând sfântul rugăciune deasupra mormântului, a înviat mortul şi s-a închinat sfântului, şi a slăvit Dumnczeirea lui Hristos. Şi întrebând împăratul pe mort cine este, şi când a murit, a răspuns accsta că este din cei ce au trăit mai înainte de venirea lui Hristos, adică mai înainte de trei sute de ani şi mai mult şi cum că a ars în foc atâţia ani din pricina rătăcirii idoleşti. Pentru care minune crezând mulţi, şi înmulţindu-se spre credinţă, slăveau cu un glas pe Dumnezeu, între care era şi Glicherie, căruia îi murise boul, şi l-a sculat sfântul. Din care minune adeverind şi el credinţa în Hristos, a luat cununa muceniciei, făcându-l păgânii multe bucăţi cu săbiile. Deci venind mulţi la Hristos, pentru ceea ce vedeau, şi încă pentru că sfântul mucenic Gheorghe intrând în capiştea idolilor, a poruncit unui chip idolesc cioplit, ca să spună dacă este el Dumnczeu, şi de i se cuvine să i se închine lui oamenii. Iar demonul cel ce era într-însul plângând a răspuns că unul este Dumnezeu adevărat: Hristos şi dintr-aceasta s-au tulburat idolii toţi şi au căzut şi s-au sfărâmat. Ceea ce neputând răbda cei ce credeau în idoli au prins pe sfântul şi l-au dus la împăratul, şi-au cerut degrab răspuns de moarte asupra lui; iar împăratul a poruncit ca să taie pe sfântul şi pe Alexandra împărăteasa cu sabia. Sfântului Gheorghe i s-a tăiat capul, iar sfânta Alexandra făcând rugăciune în temniţă, şi-a dat sufletul lui Dumnezeu. ”
Relaxare's Weblog 