Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘BINE DE STIUT!’ Category

Viata este cea mai mare bucurie dar si cea mai mare provocare care ne este daruita atunci cand suntem constienti de puterea cu care suntem echipati la venirea noastra pe lume. Evenimentele, mediul in care traim, cuvintele rostite dar si cele auzite de noi ne fac viata  dureroasa uneori si traim experiente care lasa urme adanci in sufletul nostru pentru ca, intamplator sau nu, avem de-a face cu persoane care ne ranesc si ne schimba perceptia asupra lumii. Unele cuvinte care ne sunt adresate de-a lungul vietii ne impiedica sa realizam cat de buni suntem si totul se intampla pentru ca suntem prinsi in ganduri si conceptii gresite.

Sunt putine persoane care fac rau intentionat, insa cele mai multe rostesc cuvinte care ne pot afecta profund, care pot lasa urme adanci si care ne pot impiedica sa realizam cat de bune suntem, scrie mindbodygreen.com.

Important este sa devenim mai buni, mai puternici si sa avem incredere in noi ca o sa reusim sa avem succes, ca o sa reusim sa obtinem ceea ce ne dorim, ca o sa atingem scopul care ni l-am propus in tinerete pentru ca ajunge la batranete sa avem o viata linistita si fericita.

Pentru nicio persoana nu e confortabil cand trece prin momente dificile, chiar daca stie care sunt motivele pentru care sufera. In acele momente grele, avem tendinta sa ne concentram asupra acelor persoane si situatii care ne afecteaza, dar totul este in defavoarea noastra.

Mai bine ne rugam la Dumnezeu sa ne scoata in cale oameni buni, sau acel Om al lui Dumnezeu care vine cu solutia salvatoare: o vorba buna, un sfat, o idee sau chiar un ajutor de nadejde.

Fiecare persoana are puterea sa isi vindece singura ranile si sa lase trecutul in urma. Trebuie doar sa credem si sa stim ca avem aceasta putere!

Singurul lucru care ne impiedica sa realizam cat de buni suntem? Refuzul de a elibera puterea interioara, de a cauta adevarul inauntrul nostru si de a incerca sa ne vindecam propriile rani pentru a reusi sa atingem scopul bun al vietii noastre. Si toate astea trebuie sa le facem singuri, cu ajutorul lui Dumnezeu si a oamenilor trimisi de Dumnezeu sa ne ajute!

 

Read Full Post »

Succesul din inima

de Camelia Patrascanu
http://www.horoscoptv. ro

Nu cred ca exista om care sa nu-si doreasca prosperitate, succes – indiferent ce forma iau acestea. Unii doresc succes social, altii in tratamentul urmat, altii in iubire sau afaceri, iar unii vor sa aiba succes in… efortul de a fi lasati in pace. Pentru unii succes inseamna sa traverseze situatii neobisnuite, ca niste zei olimpieni. Altii traiesc succesul daca li se sustine adevarul si li se da dreptate. Unii isi reprezinta succesul in premii, altii in aplauze, unii intr-o cina romantica sau o masa copioasa, altii cunosc succesul cand isi permit o pereche de pantofi noi. Dar fie ca e vorba de recunoastere sociala sau de propria satisfactie, cu totii ne dorim reusita in directia in care ne depunem eforturile.
Dar ….desi ne dorim succesul – unii dintre noi chiar cu disperare – totusi cei mai multi nu facem altceva dacat sa-l alungam de langa noi, zi de zi. Pentru ca nu stim sa ne relationam cu SUCCESUL suntem sabotorii propriului nostru succes.
A te relationa cu tot ce inseamna PROSPERITATE, REUSITA, REALIZARE, inseamna sa le recunosti prezenta oriunde si la oricine le intalnesti.
Profetirea propriului succes
Cand cineva ne impartaseste vestea succesului sau, cel mai frumos dar pe care i-l putem face este sa ne bucuram sincer pentru succesul sau. Dar momentul este o ocazie formidabila si pentru noi de a ne conecta sufleteste la forta universala ce a permis materializarea acelei reusite. Prin bucuria pe care o simtim pentru realizarea celuilalt, vom atrage o energie a succesului in viata noastra. Aceasta deschidere a sufletului, acceptare si empatie, ne pune in rezonanta cu intreg Belsugul Universului.  Virtutea de a ne bucura sincer pentru altii ne profeteste viitoarea reusita, ne deschide caile vietii, ne arata solutiile sau greselile de evitat. Bucuria ne pregateste inima sa intre in rezonanta cu tot ceea ce noi numim Succes  si sa aduca in viata noastra reusita pe care ne-o dorim. Iar daca ceea ce ne dorim nu este potrivit sau benefic pentru noi (pentru ca, poate, inca nu stim ce este cu adevarat benefic pentru noi), sentimentul sincer si inocent de
bucurie va atrage ceva mai bun decat ceea ce ne dorim.
Cu alte cuvinte, bunatatea inimii noastre se va cupla la Succesul rezervat pentru noi si nu la cel inchipuit de noi.
Dar ca lucrurile sa functioneze, trebuie sa ne scoatem din minte orice rationare contabiliceasca si sa facem lucrurile din inima. Cand ne bucuram sincer de orice realizare a unui semen, ne punem in rezonanta cu bucuria succesului in sine, cu esenta a tot ce numim realizare si implinire. Si ne apropiem un pic mai mult de ele.
Am putea considera ca un semn bun, fiecare ocazie cand cineva ne alege pentru a se lauda cu reusita sa.
Invidia – deconectarea de la prosperitate si succes
Inividia nu face decat sa ne indeparteze de prosperitate. Ea dovedeste incapacitatea noastra de a recunoaste bogatia si succesul, acolo unde apar. Incapacitatea de le primi cu bucurie, in realitatea in care traim, chiar daca nu sunt in posesia noastra. Chiar daca nu le avem noi, direct, faptul ca auzim despre ele este un semnal ca materializarea lor se apropie de noi. Trebuie doar sa nu le alungam prin invidii, competitie, neincredere, lacomie sau circumspectie.
Cand atragem invidiosi, desi nu ne dam seama pentru ce ne-ar putea invidia unii, este semn ca avem o relatie defectuoasa cu ceea ce numim reusita. Fie ca am atins-o sau nu, superioritatea pe care o afisam atrage atentia asupra putinului sau multului nostru.
Asadar, relatia noastra cu succesul nu se stabileste corect atunci cand:
– fie in secret ne dorim si ravnim mai mult decat avem si nu ne simtim bogati cu ce avem
– fie ne consideram superiori celorlalti pe care ii consideram lipsiti de succes.
In ambele cazuri, ideea de lipsa si neajuns se strecoara in inima si mintea noastra (nu avem noi sau nu au altii destul). Iar acest gol poate atrage (prin invidia trezita in altii) o paguba sau o nereusita viitoare. Orice gand sau emotie legate de neajunsuri, nemultumiri sau lipsa vor atrage mai departe noi motive de a fi nemultumiti si nefericiti.
Pizma arata neputinta de a te relationa cu propria prosperitate, cu propria abundenta si cu propriul succes – acelea rezervate pentru tine in aceasta existenta. Si atunci le ravnesti pe ale altuia. E de doua ori sarac, cel ce face asta – o data pentru ca se considera lipsit si a doua oara pentru credinta ca nici in viitor nu poate atinge propria ABUNDENTA.
Saracia sufleteasca atrage saracie materiala, prin pierderi de tot felul si lipsa de spor.
Critica adusa succesului altora – cimitirul propriei noastre reusite
Este foarte adevarat, nu toate succesele sunt onorante. Unii obtin banii tradand, altii intorcand spatele prietenilor, altii imbrancind, altora li se intampla sa reuseasca, aparent fara sa merite. Sunt tot felul de reusite, unele admirabile, altele explicabile, unele condamnabile, altele absurde. Explicatia este simpla: au succes, chiar si prin metode ilicite, oamenii centrati pe dorinta lor, care pastreaza o anumita inocenta in suflet sau nu isi dau seama de dimensiunea reala a faptelor lor. In momentul in care realizeaza ce au facut (regret, cainta, blamare, dezgust etc.), succesul dispare.
Altii sunt de-a dreptul malefici si tot inregistreaza succes – nu cred ca cineva vrea cu adevarat un astfel de succes. Energia negativa degajata de astfel de acumulari se intoarce asupra individului, asupra neamului sau, chiar pe generatii (plata vine, indiscutabil, pe o cale sau alta).
Cand ne intalnim cu succesul/bogatia altuia, trebuie sa le onoram (mai putin ultima categorie amintita, unde e bine sa ne abtinem de la orice fel de sentimente sau reactii). Nu pe „posesorul” lor, neaparat. A condamna bogatia din viata altui om ne trezeste invidia, inacceptarea, bucuria de a condamna si de a minimaliza o persoana, de a anihila o stradanie.
Discutabile sunt metodele inavutirii, dar ABUNDENTA in sine nu este decat energie materializata, ce are un caracter impersonal.
Cand condamnam succesul cuiva (popularitatea sa, averea sa, vitalitatea, fizicul etc.) nu vedem omul in profunzime. Iar reusita lui suntem tentati sa o percepem ca fiind obtinuta in detrimentul nostru. Dar nimeni nu poate fura succesul altcuiva. Asa cum nimeni nu moare in locul altcuiva. Fiecare are propriul sau destin si propriul sau culoar de afirmare si reusita.
Fiecare are propriul tezaur, propria abundenta si propriul succes de descoperit. Ni s-au pus in leagan. Pe acestea le vrem materializate. Cum?
a) Invingandu-ne frica de esec. Aceasta poate fi de multe ori atat de coplesitoare, incat nici nu mai initiem vreo actiune, pur si simplu renuntam inainte de a incepe, sau ne dezumflam pe parcurs, ne lasam coplesiti, spunandu-ne „oricum, n-ar fi iesit nimic”.
b) Apoi, chiar daca suna straniu, invingandu-ne frica de succes – aceasta apare cand intelegem/intuim ca un succes viitor ne-ar scoate din comoditatea noastra zilnica si ne-ar  obliga sa ne asumam un statut care presupune responsabilitati mai mari.
Succesul obtinut ilicit de catre altii ne creaza iluzia ca ni se fura accesul la propria avere. Dar nimeni nu poate sa obtina ceva de la noi, decat daca ne dam cumva la o parte, daca cedam din dreptul nostru sau daca nu ne recunoastem puterea de a posea ce avem. Pierdem sau ni se fura abundeta daca ne intretinem frica, invidia, furia, ura, dusmania, lacomia, zgarcenia, posedare vlaguita, neasumarea bogatiei.
Chiar daca in viata unii par sa ia averile/drepturile altora, in plan energetic lucrurile stau altfel. Acele averi fie nu sunt corect detinute, fie nu apartin de drept divin posesorului, fie nu sunt onorate si pastrate cu putere si demnitate, de catre posesor. Ati intalnit vreodata persoane care se simteau vinovate pentru prosperitatea lor, cand intalneau oameni suferinzi sau nevoiasi? Ei bine, acestia incepeau sa-si slabeasca legaturile cu propria sanatate, cu propriul confort, cu propria iubire, cu propriile relatii, cu propriul succes social.
A ajuta si a simti compasiune este absolut onorant. Dar cainarea altora si mila pot genera o usoara jena vizavi de posesiuni, apoi chiar vinovatie, ca in final sa se creeze subconstient, o nevoie imperioasa de echilibrare, atragand astfel o pierdere compensatorie. Moralitatea este salvata, vinovatia este vindecata! A nu se intelege de aici ca trebuie sa fim superiori, insensibili, sfidatori, indiferenti, condescendeti sau jignitori cu situatia altora. Asta ar insemna sa judecam si sa respingem lipsurile altora, adica sa ne relationam cu lipsurile (prin dezgust sau teama) si deci sa le atragem mai tarziu in propria viata – conform legii rezonantei: rezonezi cu lucrul la care te gandesti, indiferent daca termenii sunt pozitivi sau negativi.
Lucrurile apar in viata noastra daca le strigam pe nume, daca le pomenim. Nu conteaza ca o facem cu dragoste sau dezaprobare. Numele este rostit – legatura a fost creata! De aceea e bine sa pomenim mai putin esecurile si aspectele care ne displac in viata si sa pomenim mai des succesele. Sa ne fixam atentia si iubirea mai mult pe ce vrem sa obtinem ori sa crestem in viata noastra si mai putin pe ce vrem sa respingem.
Ganditi-va la un lucru: de fiecare data cand respingem ceva sau folosim o negatie este pentru ca vrem contrariul. Nu e mai bine atunci sa ne dorim direct acel lucru si sa folosim afirmatii si fraze constructive?
Inima stie unde este succesul!

Pentru a obtine in viata noastra lucrul dorit, trebuie sa ne cream o legatura intima, energetica, chiar spirituala, cu lucrul pe care vrem sa-l atragem. Trebuie sa-i cream loc, sa-i dam un spatiu in viata noastra. Sa ne pregatim inima sa-l primeasca deschis. Intr-un fel, sa ii cream o matrice energetica, pentru a se putea materializa. Succesul si Abundenta trebuie sa existe mai intai in inima noastra, pentru a se putea materializa in viata noastra. Si cand ele exista in inima, ne vom putea bucura pentru oricine care deja le are in viata sa.
Daca ne dorim sanatate, va trebui sa o simtim mai intai peste tot pe unde ne duc pasii si viata. Sa o indentificam si sa relationam cu ea. Sa ne bucuram de fiecare data cand o recunoastem in viata cuiva si sa o invocam cand vedem stradania unui semen de a o atinge. Sa o recunoastem in fiecare aliment pe care il consumam – gandindu-ne la ea si multumind hranei pentru energia vitala pe care o contine (in masura in care contine – depinde de noi ce hrana alegem sa ne punem pe masa).
Daca ne dorim bani, sa ne bucuram de fiecare data cand ii vedem sau ii atingem, de fiecare data cand cineva ne pomeneste de prosperitatea sa. Nu ca si cand ar fi a noastra, sau am tanji-o pentru noi. E imposibil sa ai bunul altuia, cand Universul ti-a rezervat propria ta bogatie (cei care isi insusesc cu adevarat bunul altuia, cedeaza fara sa stie ceva dintr-un bun al lor: sanatate, iubire, apreciere, familie etc.).
Daca ne dorim prietenie sincera, o vom recunoaste si ne vom bucura pentru ea, de fiecare data cand o vom intalni in viata cuiva. O vom cultiva in jurul nostru, pregatindu-ne sufletul pentru ea.
Daca ne dorim iubire, ne vom bucura pentru dragostea unor apropiati. Nu vom tanji dupa iubirea altora, nici nu vom judeca felul in care altii au obtinut-o, ci vom cauta sa-i cerem vietii propria noastra iubire, aceea pentru care inima noastra e pregatita.
Daca ne dorim copii, ne vom bucura sa-i intalnim oriunde viata ne va aduce in preajma lor. Bucurandu-ne pentru cei care ii au, incurajandu- i pe cei care se pregatesc sa fie parinti, felicitandu- i pe cei care i-au crescut.
Daca ne dorim succes profesional, ne vom bucura pentru succesul altora si le vom dori succes celor ce vor sa se afirme, insotindu-i cu gandurile noastre bune, dandu-le incredere, energie si curaj.
Daca ne dorim abundenta, atunci sa o recunoastem si sa o onoram cu bucurie, oriunde si la oricine o intalnim.
Concluzie
Orice ne dorim sa obtinem, trebuie sa traim mai intai in inima.
Sa relationam cu ceea ce dorim sa avem, intrand in rezonanta oricand si cu orice prilej cu acel lucru.
Sa ne bucuram cand altii au ceea ce noi ne dorim – e semn ca se apropie si de noi propria noastra realizare si implinire.
Sa-i multumim Vietii pentru nesfarsita sa ABUNDENTA din care ne putem servi oricand.

de Camelia Patrascanu

Read Full Post »

În România există locuri uimitoare în care oamenii ajung trecând peste toate greutățile și obstacolele pentru că simt că de acel loc, DE ACEA ENERGIE, are nevoie sufletul lor. Anul acesta am revenit la Mănăstirea Prislop. Chiar dacă ar fi trebuit să fim obosiți după 12 ore de călătorie, odată ajunși în curtea mănăstirii Prislop am simțit că nu mai avem nevoie de nimic pentru a fi fericiți. Pot spune din tot sufletul că în acest loc există un izvor de energie pozitivă. Dacă în februarie liniștea era deplină și în mintea mea răsuna în tihnă rugăciunea ” Doamne, Isuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluește-mă!”,

MANASTIREA PRISLOP-FEBRUARIE 2015

pe data 30 mai 2015 sunetele ciocanelor răsunau în mijlocul munților și prindeau ecou în mințile celor prezenți.

MANASTIREA PRISLOP-30 APRILIE 2015

La mormântul părintelui Arsenie Boca se lucrează. Meșterii tâmplari au ridicat deasupra mormântului un acoperiș din țiglă de brad, acoperiș susținut de patru stâlpi sculptați din lemn auriu. Nimeni nu spunea nimic despre această nouă construcție dar parcă din ecoul ciocanelor răsuna mesajul: ROMÂNI, CREȘTINI, OAMENI BUNI… VI SE PREGĂTEȘTE CEVA!

SPRE MORMANTUL PARINTELUI ARSENIE BOCA- PRISLOP-30 APRILIE 2015

Știu că sâmbăta și duminica la mărmântul părintelui Arsenie Boca vin mii de pelerini, traficul este blocat pentru mașini pe câțiva kilometri și cred că pe 1 și 2 mai lumea a revenit în valuri pe aceste locuri.

Astăzi emisiunile Tv și ziarele ne anunță că: ”Arsenie Boca face intr-adevar minuni, sunt convinsi localnicii dintr-un sat din Vaslui. Imaginea sa, adusa de la manastirea Prislop, lacrimeaza, sustin ei, de zile intregi. Oamenii cred ca se afla in fata unei minuni si se roaga fierbinte.”

 

Relaxare's Weblog

Am văzut recent și un reportaj la televiziune în care sunt redate fragmente din această înregistrare. Consider că au verificat și ei sursa înainte de a face publice aceste cuvinte.
Eu personal consider că sunt gândurile părintelui Arsenie Boca pentru că el are o blândețe aparte dar și o putere calmă care te răscolește ca un tunet.
La Prislop tot astfel de gânduri mi-au răsunat în minte când doream să iau o pietricică din muntele în care se află peștera părintelui Arsenie Boca. Vedeam în fața mea oameni care atingeau stânca încercând să desprindă o fărâmă de piatră și nu reușeau decât să-și rănească degetele și parcă îl vedeam pe părintele Arsenie Boca cum zâmbește de sus. L-am întrebat prin puterea gândului:
– Acești oameni chiar cred că pot rupe piatra cu degetele? Eu aș reuși să desprind măcar o așchie din acea stâncă?
M-a privit cu ochii încărcați cu lumină strălucitoare și mi-a răspuns:
–…

Vezi articol original 259 de cuvinte mai mult

Read Full Post »

Paştele Blajinilor nu poate fi numită sărbătoare, e o necesitate a noastră, o împlinire a poruncii lui Dumnezeu care spune să ne cinstim părinţii ca să ne fie bine pe Pământ.

În perioada Postului Mare, dacă pleacă cineva în veşnicie, este petrecut degrabă la cimitir, ca să nu strice atmosfera deosebită de pocăinţă în Postul Mare.

După Paşti, o săptămână nu se merge la cimitir, se face slujbă în toată ziua, cu batere de clopote, cu bucurie. Numai după Duminica Tomei, în care îl sărbătorim pe Sf. Apostol Toma, luni sau marţi, ne ducem cu bucurie la cei fericiţi, trecuţi în lumea de dincolo. Paştele Blajinilor asta înseamnă – fericire.

De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendenta a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.

Mă bucur să descopăr că aceste tradiții sunt momente comune când toată lumea creştină ortodoxă îşi aminteşte de pomenirea celor plecaţi dintre noi, pe care îi şi pomeneşte prin slujbe. Rugându-ne pentru ei, ne rugăm şi pentru noi, pentru că făcând altora bine, spre folosul nostru sufletesc o facem. Mult m-aş bucura ca şi după plecarea noastră din această lume vremelnică, cineva să își amintească să ne pomenească şi pe noi.

Nu am putut ajunge acum la mormântul Părintelui Arsenie Boca dar am încercat să ascult vorbele înțelepților de pretutindeni.

Poate nu întâmplător, azi am descoperit acest videoclip în care Starețul Tadei (plecat la veșnicie în 16 aprile anul 2003 și a fost înmormântat pe data de 19 aprilie anul 2003) atestă autenticitatea tuturor religiilor și dezvăluie secretele unei vieți liniștite și sănătoase. El ne îndeamnă să fim mereu buni (sa avem bunătatea copiilor) pentru că energia care ne ține în viață este un dar divin primit la naștere și prin gândurile și faptele noastre bune ne putem păstra pacea și liniștea interioară. Depresia și neliniștea este lipsa încrederii în Dumnezeu. Decât să ne temem de viitor mai bine să spunem rugăciunea inimii:

Doamne, Isuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluește-mă!

și să ne umplem mintea cu aceste gânduri bune. Când suntem îngrijorați, triști sau plini de ură să încercăm să cântăm încet, în liniște…până simțim că din nou cu noi este Dumnezeu.

Read Full Post »

O prezentare plină de informații (deja știute de mulți dintre noi), dar care uneori este utilă de revăzut pentru simplul fapt că este clară și plină de exemple practice. Cum reușim să gândim pozitiv, cum reușim să ne protejăm de energiile negative din jur și cum să scăpăm de energiile negative din noi. Cum ne putem ajuta singuri, cum ne ajută Dumnezeu și sfinții să ne revenim și să trăim în armonie cu cei din jur… Poate nu degeaba, arhanghelii Mihail și Gavril stau de pază la ușile altarelor în toate bisericile din lume.

Read Full Post »

Zambetul – cea mai puternica energie.

Read Full Post »

Astăzi am citit aceste cuvinte:

”Înainte de a-mi judeca viața, înainte de a vorbi despre mine, încalță-te cu pantofii mei și parcurge drumurile pe care le-am parcurs eu. Trăiește-mi durerile, îndoielile, bucuriile. Trăiește-mi anii pe care i-am trăit eu. Și cazi acolo unde am căzut eu, și ridică-te așa cum m-am ridicat eu.”
Luigi Pirandello

apoi am descoperit un articol foarte interesant despre împământenire.

Mărturisesc că în copilărie era o adevărată bucurie să alerg desculță prin iarba plină de rouă vara și să simt zăpada cum se topește sub picioare iarna.

Acum copiii mei sunt cei care se bucură de aceste provocări deși mereu stăm cu ochii pe ei si îi atenționăm să se încalțe… pentru a nu se răci…

DESCULT PRIN MARE SI NISIP

”David Wolfe spune că atunci când suntem conectaţi la pământ suntem practic în contact cu orice fiinţă vie conectată la pământ în momentul acela, fie că sunt plante, animale sau alţi oameni de la capătul opus al lumii.

Atunci misiunea noastră devine una de a inspira şi de a promova reconectarea la energia pământului ca un mod simplu şi natural pentru a face o lume mai sănătoasă şi mai bună.

Stai în echilibru, stai conectat, foloseşte-te de cea mai puternică formă de antioxidanţi – anti-inflamatorii din natură. Vindecarea nu trebuie să provină dintr-o injecţie sau un medicament, ea vine direct din pământ, tot ce trebuie să faci este să îţi dai încălţările jos!”

Tot aici am citit că:

Mersul desculţ în aer liber este una dintre modalităţile cele mai minunate, ieftine şi puternice de a ne conecta la pământ şi care poate contribui, de asemenea, şi accelera refacerea ţesuturilor şi înlăturarea durerilor musculare în urma exerciţiilor extenuante.

Deasemenea orice contact direct cu un obiect bun conductor care este în legătură cu pământul, de la un cablu electric, o ţeavă sau chiar un copac, poate fi o metodă bună de a ne încărca cu electronii negativi.

O altă soluţie pe care majoritatea dintre noi o folosim fără să ne dăm seama este duşul. În timp ce facem duş, suntem în contact cu energia pământului prin apa care curge prin ţevile îngropate în pământ, aceasta fiind şi una din explicaţiile pentru care ne simţim aşa de bine la duş şi chiar este locul unde avem inspiraţie şi ne vin tot felul de idei. ”

”Locul ideal pentru mersul pe jos în picioarele goale este pe plajă, în apropierea sau în apă, pentru că apa de mare este un conductor foarte bun. Corpul nostru, de asemenea, conţine în cea mai mare parte a sa apă, astfel încât se creează o conexiune bună. Iarba, mai ales dacă este acoperită cu rouă, pe care te-ai putea plimba dacă te trezeşti dimineaţa devreme, este o altă suprafaţă extrem de potrivită. Potrivit dr. Oschman, betonul este un bun conductor, atâta timp cât acesta nu a fost izolat.

Aşa că, dacă aţi merge desculţ, veţi înmagazina electroni pe corpul îi va stoca, iar aceştia vor fi disponibili în orice moment în cazul în care aţi putea avea un traumatism, sau în orice punct în cazul în care un radical liber s-ar putea forma.

Cum ne afectează sângele împământarea?

O altă descoperire foarte importantă, şi una dintre cele mai recente, este faptul că împământarea subţiază sângele, făcându-l mai puţin vâscos. Această descoperire poate avea un impact profund asupra bolilor cardiovasculare, care sunt acum numărul unu cauzator de moarte în lume.

Practic, fiecare aspect al bolilor cardiovasculare a fost corelat cu vâscozitatea crescută a sângelui. Dr. Frank Sinatra a antrenat echipa doctorului Oschman în modul de evaluare a vâscozităţii sângelui folosind o metodă numită potenţialul zeta. Aceasta măsoară potenţialul celulelelor roşii din sânge, prin determinarea vitezei cu care acestea migrează într-un câmp electric. Se pare că atunci când se produce împământarea, potenţialul zeta creşte repede, ceea ce înseamnă că celulele roşii din sânge au o încărcătură mai mare pe suprafaţa lor, care le îndepărtează una de alta. Această acţiune face ca sângele să se subţieze şi să curgă mai uşor. De asemenea, tensiunea arterială scade semnificativ.

Interesante sunt și aceste descoperiri:

Pielea ta, în general, este un conductor foarte bun. Poţi conecta orice parte a pielii tale la pământ, dar dacă vei compara diferite părţi există una care este deosebit de puternică, şi care este chiar în mijlocul tălpii piciorului; un punct cunoscut de acupuncturişti ca Rinichi 1 (K1).

PUNCTUL K1 DIN TALPA PICIORULUI

Este un punct bine-cunoscut pentru faptul că din punct de vedere conductiv se conectează la toate meridianele de acupunctură şi în esenţă, se conectează la fiecare colţişor al corpului tău. Interesant este că împământarea sau mai degrabă lipsa acesteia, are mult de a face cu înmulţirea bolilor moderne. Când eşti conectat cu pământul (fie că mergi desculţ sau ai fost conectat electric pe punctul K1 al piciorului), există un transfer de electroni liberi din pământ în corpul tău. Aceşti electroni liberi sunt, probabil, cei mai puternici antioxidanţi cunoscuţi de om.”

V-aţi întrebat vreodată de ce simţim o plăcere aparte atunci când ne plimbăm în picioarele goale prin iarbă udată de roua dimineţii? Sau atunci când ne plimbăm desculţi pe malul mării? …

Ei bine se pare că răspunsul la aceste întrebări este unul care s-ar putea să schimbe nu numai felul în care facem aceste lucruri, dar mai ales frecvenţa în care o facem.

 

 

.

 

Read Full Post »

Older Posts »