MOTTO:
“Suntem ca păianjenul. Ne ţesem viaţa şi apoi ne deplasăm de-a lungul aţelor. Suntem ca visătorul care visează şi apoi trăieşte în vis. Ăsta-i un adevăr valabil pentru întregul univers.
UPANIŞADE“
Asteptand sa iau un prieten de la aeroportul din Portland, am avut una dintre acele experiente care iti schimba viata si despre care ii auzi pe unii oameni vorbind – cele care se strecoara in viata ta pe neastepate. Aceasta s-a intamplat la numai un metru de mine.Straduindu-ma sa-l vad pe prietenul meu printre pasageri, am observat un barbat care se indrepta spre mine, avand in maini doua genti usoare. S-a oprit chiar langa mine pentru a-si saluta familia.Mai intai, si-a intins mainile spre fiul sau mai mic (de vreo sase ani). A urmat o imbratisare lunga si plina de dragoste. Cand s-au despartit destul de mult incat sa se priveasca, l-am auzit pe tatal spunand: “Ce bine imi pare ca te vad, fiule. Mi-a fost atat de dor de tine!” Fiul sau a zambit oarecum sfios, si-a indepartat privirea si a raspuns soptit: “Si mie, tata!”Apoi, barbatul s-a ridicat, a privit in ochii fiului sau mai mare (poate de noua sau zece ani) si luandu-i fata in maini i-a spus: “Esti deja barbat. Te iubesc foarte mult, Zach!” Si s-au imbratisat cu o imbratisare tandra si iubitoare. In acest timp, o fetita (poate de un an sau un an si jumatate) se zbatea pana la entuziasm in bratele mamei ei, fara sa-si ia vreun moment ochii de la minunata priveliste a intoarcerii tatalui. Barbatul a spus: “Buna, fetita mea!”, luand-o cu blandete din bratele mamei ei. A sarutat-o pe obrajori, a tinut-o aproape de pieptul sau si o legana. Fetita s-a linistit imediat si si-a pus capul pe umarul lui, ramanand nemiscata intr-o incantare candida.Dupa cateva momente, a inmanat fetita fiului sau mai mare si a spus: “Am pastrat ce era mai bun pentru la urma!” si a sarutat-o pe sotia sa. A fost cel mai lung si mai pasional sarut din cate imi amintesc sa fi vazut vreodata. A privit in ochii ei cateva secunde si a spus incet: “Te iubesc atat de mult!” Priveau unul in ochii celuilalt, zambindu-si fericiti, in timp ce se tineau de mana. Pentru un moment mi-au parut un cuplu proaspat casatorit, dar luand in considerare varsta copiilor, era imposibil.
M-am gandit la aceasta un timp, dupa care mi-am dat seama cat de absorbit eram de aceasta demonstratie extraordinara de dragoste neconditionata care era la doar un brat departare de mine. Deodata m-am simtit stanjenit, ca si cum invadasem ceva sacru, dar am fost uimit sa-mi aud propria voce intreband cu emotie: “Uau! De cand sunteti casatoriti?”
“Suntem impreuna de paisprezece ani in total, dar casatoriti de doisprezece. a raspuns, fara sa-si ia privirea de la fata incantatoare a sotiei sale.
“Pai atunci, de cand esti plecat?” l-am intrebat. In cele din urma barbatul s-a intors si m-a privit, pastrandu-si acel zambet stralucitor. “De doua zile intregi!”
Doua zile? Eram inmarmurit. Judecand dupa intensitatea acelei intalniri, am presupus ca fusese plecat de cel putin sase saptamani – daca nu de cateva luni. Stiu ca m-a tradat expresia fetei si am spus aproape fara sa vreau, sperand sa-mi inchei interventia inoportuna cu o urma de politete: “Sper ca si casnicia mea sa fie atat de pasionala dupa doisprezece ani!” Deodata barbatul nu a mai zambit. M-a privit direct in ochi si cu o forta care mi-a patruns direct in suflet, mi-a spus ceva care m-a schimbat pe loc:
“Nu spera, prietene… decide!”
Apoi mi-a oferit iarasi un zambet minunat, mi-a strans mana si a spus. Dumnezeu sa te binecuvanteze!”
Facand asta, el si familia lui s-au intors si au plecat impreuna. Inca mai priveam cum se indeparteaza acel om extraordinar si familia lui deosebita, cand, prietenul meu vine si-mi spune: “Hei, la ce te uiti?”
Fara ezitare si cu un aer ciudat de siguranta am raspuns: “La viitorul meu!”
Daca as fi citit aceasta poveste cu cativa ani in urma poate spuneam si eu :
“- Asa o familie imi doresc si eu !”
Acum realizez ca aceasta poveste seamana foarte bine cu povestea familiei mele actuale…
Am ramas uimita cand am citit-o…
Eu si sotul meu ne cunoatem inca din liceu…
Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” l-am terminat impreuna dar in clase diferite.
Ne-am reintalnit in Iasi unde am terminat aceeasi facultate…
Doi ani de zile am fost cei mai buni prieteni si colegi… cred ca sunt cele mai frumoase clipe din studentie…
La sfarsitul anului II de facultate ne-am casatorit avand alaturi de noi familia si colegii de facultate.
Acum avem 17 ani de casatorie in care nu am fost separati /certati nici macar o zi.
Avem 3 copii minunati, ne trezim dimineata si ne cautam unul pe altul de parca nu ne-am vazut de foarte mult timp.
Sa-i vezi pe copii ce speriati sunt cand vad ca unul dintre noi lipseste…
Sa vezi cate imbratisari si cati pupici se impart cand ne reintalnim…
Suntem un intreg…intre noi exista “acel ceva” cum ne spunea un profesor drag noua din facultate, “acel ceva” care ne face sa ne gandim mereu unul la altul …si numai impreuna sa ne simtim puternici si fericiti.
Si sentimentele fac parte din realitate…depinde de fiecare pe care vrea sa le aleaga.
“Viata este asa cum ti-o faci!” capata o noua conotatie in aceste momente…
Salutari de la malul marii din Constanta,
Draga Simina,
Azi am descoperit aceste minunate pagini, adevarate oaze de bucurie, intelepciune, daruire, iubire, multe din postari m-au emotionat si chiar am lacrimat.
Esti minunata, un mesager al binelui pentru oamenii care cauta asta. Te felicit si te admir pentru puterea si dorinta ta de a darui si altora putin din sufletul tau cald. Ma regasesc in tot ceea ce tu transmiti, am aceleasi preocupari si cautari dar recunosc lipsurile mele in organizare iar pe tine te felicit si te admir pentru felul in care ai construit acest blog. Voi vizita frecvent aceste pagini pentru a gasi linistea de care am nevoie.
Pentru munca si pasiunea cu care realizezi aceste minunate pagini te pretuiesc si te admir. Mult succes in continuare!
Ileana
Bine ai venit in „oaza de bucurie” !
Multumesc mult pentru feedbak…chiar ma ajuta sa merg mai departe…
Si mie mi-e dor de mare, imaginile care le-am vazut postate de tine mi-au readus zambetul pe fata.
Pentru familia mea marea este „oaza noastra de bucurie” , locul de unde venim cu bateriile mereu incarcate.
Iarna ne uitam la fotografii sau inregistrarile video si asteptam cu nerabdare sa vina din nou vara ca sa mai putem alerga pe nisipul fierbinte sau sa ne racorim in valurile marii.
ÎN LUMEA ACEASTA
–––––––
În lumea aceasta,
nu avem pe nimeni,
martor să ne fie
la eternităţi;
e dulce osânda
la pământeni,
în lumea aceasta,
nu avem pe nimeni.
Toţi suntem singuri
şi plebeieni;
degeaba surâdem
la judecăţi;
în lumea aceasta
nu avem pe nimeni,
martor să ne fie
la eternităţi.
Cu simpatie şi respect, George PENA
M-AI DAT UITĂRII
–––––––-
Ce mai faci,
dragă Poete-
azi,
cu ce te mai ocupi?!
M-ai dat uitării,
fără regrete,
ce mai faci,
dragă Poete?!
Tot
cu nemurirea-n plete?!
Tot cu muze
te mai pupi?!
Ce mai faci,
dragă Poete-
azi,
cu ce te mai ocupi?!
George PENA
ŞI AZI ŞI MÂINE
––––––
Cine-a spus
că omul n-are
foc şi jar
în biruinţă?!
Eşecul lui
e-o încântare,
cine-a spus
că omul n-are?!
Şi azi şi mâine
cântă-n aiurare,
o viaţă s-a minţit
cu stăruinţă:
cine-a spus
că omul n-are,
foc şi jar
în biruinţă?!
George PENA
Va multumesc drag poet pentru poeziile pline de intelepciune…
Iata ce inseamna poezia pentru mine:
FERICIREA DIN POEZIE
Prin poezie eu incerc sa zbor,
Pe unde-am vietuit in fericire,
De-acas’ ,de codrii iar mi-e dor,
De flori, de iarba si iubire.
Dar stiu ca nu pot sa primesc,
Nici flori, nici iarba, nici iubire,
Nu pot decat sa-ti multumesc,
Ca mi-ai deschis in suflet fericire.
Citesc din nou tot ce am scris,
Tu mi-ai adus din nou copilaria,
Prin ganduri simple si de nedescris,
Tu mi-ai redat in suflet bucuria.
Voi scrie versuri calde iar si iar,
Pe cai de vise voi pluti alene,
Si cand voi stii ca totu-i in zadar,
Voi scrie-n litere bacoviene.
DIN ATÂTEA SPLENDORI
–––––––––-
motto: „tu mi-ai adus din nou copilăria”
Simina
Tot ce trăiesc acum,
sunt amintirile-
amintirile dragi
din copilărie;
o, cum mai ţipă-n mine
toate nebuniile!
Tot ce trăiesc acum
sunt amintirile.
Din atâtea splendori,
m-au cucerit risipirile
şi miraculoasa joacă
puzderită-n hoinărie;
tot ce trăiesc acum,
sunt amintirile-
amintirile dragi
şi imensa ştrengărie.
George PENA
Să-mi arunci şi mie câteva versuri pe forumul
meu deschis cu d-l Leonte. Diversitatea încântă
şi înfrumuseţează. Mulţumesc anticipat . Am un
fişier „Prietenii mei. „Cu aceeaşi consideraţie, george.
SUFLET SOLITAR
Prin vieţi de vis am rătăcit hoinar,
Mereu tot singur suflet solitar,
Şi când c-un suflet paşnic rezonez,
Deschid ferestre-n zare şi visez.
Sunt înger pe pământ şi călător prin stele,
Şi dupa mine aleargă, demoni cu inimi grele,
Chinuitori de suflet, ce vor să îmi omoare,
Gingaşe gânduri pure, cu vorbele amare.
Sunt călătorul veşnic ce gândul îşi arată,
Iar inima mi-e tunet şi freamătă şi-aşteaptă,
Sădit cu flori mi-e gândul şi scriu cât o să fiu
În paginile mele de-albastru sidefiu.
Scris de Simina in 26 martie 2008
CU MÂNDRIA ROASĂ
–––––––––
Mi-i milă
de oamenii aceştia bătrâiori
ce tot s-apleacă
spre pământ;
cu mândria roasă,
păşesc suferitori-
mi-i milă
de oamenii aceştia bătrâiori.
Nu-i întreabă nimeni…
Nu-i salută impostori…
Păşesc agale,
bătuţi de soartă şi vânt;
mi-i milă
de oamenii aceştia seniori,
ce tot se luptă
spre mormânt.
Ştergând o lacrimă, ţin să-ţi mulţumesc pentru participare.Parcă viaţa este mai frumoasă !
Un desculţ prin viaţa ca o pradă, George.
RESPECT
Am tot respectul pentru intelepti,
Oameni batrani sau tineri, ce stau drepti,
Sunt calzi si blanzi, si au un suflet mare,
Si-au castigat pe merit, loc sub soare.
Corpul se-apleaca, dar la intelepti,
Privirea este diamantul ce straluce,
Nu au averi, asa cum tu te-astepti,
Caci viata simpla le e la rascruce.
Se pregatesc cu sufletele veci,
Spre alte emisfere ca sa plece,
Si isi intind cu calm fuioare zeci,
Inspre lumina, inspre libertate.
Un florilegiu adus vieţii şi poeziei.Iniţiativă
înmiresmată de toate florile primăverii .La mine în livadă toţi pomii au înebunit şi au înflori. Primul afost un caisar care m-a încântat cu petalele lui imaculate. Pe locul doi, un cireş de mai ca s-a orna cu petale de sus şi până jos. Aştept în continuare merii şi perii.
la două trei zile primesc porţia de apă, pe care o scot cu ciutura din inima pământului. Un corcoduş rebel.cu ramurile pe strada şi-a adunat toate parfumurile din natură. Cum să nu trâieşti o sută de ani! Eu, unul, aşa mi-am propus: o sută de ani şi ceva.
Cu primăvara în suflet, george.
Scuze pentru unele greşeli la text.M-am grăbitşi am uitat
să fac corectura necesară. Sărut mâna şi o zi frumoasă, acelaş george
MULTUMESC MAESTRE, CA ATI PASIT PE ACEST BLOG SI MI-ATI LASAT CATEVA PETALE DE POEZIE SI INTELEPCIUNE!
FOLCLORICĂ
––––-
Turturică, turturea
vino la Simina mea,
azi, de întâi april-
dă-i păcăleli de stil,
păcăleli răscolitoare
şi iubiri nemuritoare;
dă-i şi rime, rime rare,
fă-i din viaţă, sărbătoare;
dă-i şi briza de la mare,
şi în viaţă, numai soare.
George PENA
Cu aceeaşi consideraţie
1 aprilie 2008
ÎNTÂIA OARĂ
Caisul înflorit
de lângă poartă-
cu ramurile
pe drumuri-
mi-a pândit copilăria
între dealuri,
la marginea liniştei,
şi-n ogradă
l-am adus
într-o primăvară,
iar când crescu
cât mine,
atunci înflori
întâia oară.
A trebuit
apoi să plec,
a trebuit să rămână…
şi astăzi din corn
viaţa anunţă
vreme bună…
una pentru el,
alta pentru mine
şi creştem amândoi
mai înalţi ca zarea.
George PENA
Cu flori de cais şi de cireş, george
Ca ploaia mi-ai udat, iar fruntea ganditoare,
Petala cu petala, un gand, ma rascoleste,
Si viata mi-e tot ploaie,si-astept din nou un soare,
Cu muguri de speranta, si-un rasarit ce creste.
Felicitari de reuşita spectaculoasă de pe biz.
Ţi-a ajutat Dumnezeu. Dumnzeu este cu poeţii.
Un poet în iubiri crescut, george.
Multumesc stimate maestre pentru incurajari si pentru tot ajutorul dat!
Sper ca aceasta primavara sa-mi aduca si prima carte…
Momentan ma simt coplesita…
Cu deosebita consideratie,
Simina
postează poezii aici şi la „lasă un răspuns ” le vei găsi controlate, bune de lansare. Cu drag, george
am făcut o primă corectie. o mai lasi 2 zile, tot
pentru corecturi. noapte bună!
Multumesc mult pentru ajutorul acordat!
Azi am scris aceste versuri:
Ascunde-mă
Ascunde-mă, mamă în braţele tale,
Când viaţa mă-ncearcă din greu,
Să pot să-mi refac energiile vitale,
La voi dragi părinti eu mă-ntorc mereu.
Ascunde-mă, iubire în mrejele tale,
Când inima-mi bate ca un rug aprins,
Sa pot sa trăiesc frumos prin spirale,
Cu focul arzând sacru, în inimă, nestins.
Ascunde-ma, Doamne, în braţe divine,
Cand vântul rece-mi taie rasuflarea,
Să pot să mă intorc cu drag, la tine,
Atunci când voi simţi din nou chemarea.
La Cenaclu am postat deasupra la „Sclipiri” poezia pentru azi,Las-o aşa! Să vedem pe mine cine mă iubeste?! Succes! Am treburi multe pe capul meu. Până duminică.Cu stimă, george
ÎNŢELEPTUL DIN TINE
poetului George PENA
Om bun cu cuget înţelept,
O inimă frumoasă ai în piept,
Ce bate precum un demiurg,
Din tinereţe până în amurg.
Mereu în viaţa-i căutat,
Al clipei sens să fie neuitat,
Durerea aproapelui s-alinţi,
Cu vorbe dulci-fierbinti.
Degeaba-n lume tot munceşti,
De nu ai timp, la Soare să priveşti,
Nu poti s-atingi, cu drag o floare,
Şi minţii nu-i dai, răgaz de visare.
Poete ia pana şi dă-ne poveţe,
Catapultează îndrăzneţe gânduri;
Să poată mereu, copilul să-nveţe,
Gându-nţelept, printre rânduri.
Eu ţineam mai mult la acee de trei strofe din Cenaclu
acum, cum vrei tu… george
PĂSĂRI DE NOAPTE
Am primit ca premiu
pentru curaj în himere-
un calculator personal
uşor ispăşit;
procesez de-atunci
la tastatură, cu ahtiere,
înduioşându-mi iluziile
pe-un monitor
săvârşit.
Câteodată
le dau însufleţire
la imprimantă,
şi iluziile
devin păsări de noapte,
ce zboară
în lumea largă,
elevată,
cu năzuinţi
şi iubiri flatate.
Şi viaţa le strânge
şi le salvează
ca pe nişte giuvaeruri
ingenioase;
când se ivesc zorile
şi se luminează,
le fac cadouri
inimilor de aur,
drept crezuri
afectuoase.
Felicitari maestre pentru poezie,
Si pentru calculator
Sa va tie ani o mie
Tot cu spor la poezie…
Poezie scrisă în 1962. Eram student şi făceam practică la Năvodari, cazaţi fiind la Ovidiu, în nişte foste grajduri de zootehnie.Muşte şi mizerie de toată
frumuseţea! Plecam cu câte un cerceaf, trecând
peste Ghiol , la Mamaia şi ne bălăceam în mare ori le dormeam pe plajă. Atunci am văzut pentru prima dată marea. Pe un caiet studenţesc însăilam la versuri.Una dintre ele este aceasta pe care o rescriu, pentru tine, acuma.
MARINĂ
Odihnitor în faţă, albastrul infinit,
odihnitor şi sus, siniliul cerului;
în piept, valul apei, puternic m-a lovit-
o, mare, unde-mi porţi briza dorului?!
Simt apa sărată cum pişcă de buze,
şi ţipătul pescăruşilor peste anii mei;
cobor şi urc cu viaţa prin ecluze,
poartă-mă iubire, spre adânc cât vrei!
George PENA
Frumoasa poezie…mi-ati readus aminte de mare…
Valurile marii
Mi-e dor de mare si de al sau val
S-alerg deculta, prin nisipul jar,
Si briza marii parul sa-mi alinte
In valuri reci sa-mi scald, corpul fierbinte.
Mi-e dor nebun, de pescarusi in zare,
S-astept infrigurata, o raza cand apare,
Ma-ntorc la tine iar, iubita mare,
Tu sa m-astepti prin bland apus de soare.
IUBIRE
––-
Mi-i scumpă
făptura ta aleasă
pe care
o cuprind zănatic;
cu copsele şi sânii,
cu gura păcătoasă,
mi-i scumpă
făptura ta aleasă.
Mă nărui
în dorinţă veroasă
şi mă pierd
în ochii tăi fantastic;
mi-i scumpă
făptura ta aleasă,
pe care
o iubesc fanatic.
George PENA
TE-AŞTEPT
O să te-aştept mereu, o veşnicie
Sau poate două…sau mai ştii,
Îmi pun în suflet chezăşie,
Că-ntr-un final, tot ai să vii.
De n-ai să poţi să-ntorci iubirea,
Cu vise înzecite sau, la fel,
Am să mă sting încet, iar fericirea,
Mi-o fac o piatră, pe-un uitat inel.
PRECUM ARBORII…
Precum arborii se agită prin vreme
copleşindu-mă cu minunile naturii,
tu să-mi laşi nedumerirea gurii
şi buzele tale să mă cheme.
Şi dacă pietrele rămân tot pietre
iar apele învârteejesc alte ape,
tu rămâi fior de cer albastru-
setea dorinţei mele să adape.
George PENA
ÎN FIECARE…
Zilele îşi au farmecul lor,
precum şi nopţile iubirea;
în fiecare ins trăieşte-un dor,
căruia îi cinstim menirea.
Ne redresăm după urcuşuri grele,
prin glod, sub pulberea de stele;
niciodată spre înapoi
nu ne regăsim în suflete goi.
Viaţă, tu apă mult navigată.
te preţuim cu ale tale valuri,
pe care Omul vrea să străbată,
furtuni de arşiţe, cu dorul către maluri.
George PENA
p.s. Am recitit toate însăilările cu rimă şi fără rimă din
această pagină.Nu-mi vine să cred că aceste gânduri şi reverii ne aparţin.Pentru că eşti doldora de tinereţe, să le păstrezi şi să scoţi o cărţulie cu ele. Eu ,
unul n-am nici-o pretenţie asupra lor şi nici vârsta nu-mi permite să mă ocup de ele.Ţi-aş sugera ca titlu:
„iubiri mărturisite şi nemărturisite”. Aş putea să înviez
încă odată de gestul şi generozitatea ta. Cu respect şi aceeaşi consideraţie, george. Ca postum scriptum las două lacrimi paralele să şiroieze la infinit. Te iubesc,George.
SUFLET ALB PE SUFLET ALB
Un suflet alb pe suflet alb,
Eu am zburat mereu cu tine,
Lângă obrazu-ţi blând şi părul dalb,
Călătorisem un mileniu şi mai bine.
Iubire din iubire-am oferit,
Prin ochii tăi sclipirea am zărit,
Pentru sămânţa ce-a rodit în mine,
Fugisem un mileniu şi mai bine.
Un braţ întins pe braţ întins,
Prin pulbere de stele, dor nestins,
Privirea prin privirea ta s-adape,
O lacrimă cascadă peste ape.
PS Foarte bună ideea:
„Ţi-aş sugera ca titlu:
“iubiri mărturisite şi nemărturisite”. Aş putea să înviez
încă odată de gestul şi generozitatea ta. Cu respect şi aceeaşi consideraţie, george. ”
O să vad în timp cum adun toate aceste poezii…ca autori la această carte…
CÂND PLECI
Să iei fericirea cu tine când pleci,
Mereu să te ştiu ferice prin stele,
Să-ţi faci din iubire, cărări şi poteci,
Tu suflet pereche al viselor mele.
AUTOURARE
pentru ziua de 23 aprilie
Sănătate
şi mulţi ani bătrâne!
Ce mai zici,
şi ce mai faci?!
La suple patimi
şi trăiri imune-
sănătate
şi mulţi ani bătrâne!
Menirea ta
ce viziuni impune,
e har măreţ,
şi rai de vraci;
sănătate
şi mulţi ani bătrâne!
Ce mai zici,
şi ce mai faci?!
George PENA
P.S.
Azi 22 apr. are loc lansarea unei cărţi a lui Valeriu Cercel, prieten şi coleg de pe biz,Caută cer
şi accesând, ajungi în pagina lui. La comentarii mă vei gasi şi pe mine.El scrie satire, este român şi este stabilit la Hamilton în Canada. Poate o să-mi dea mai multe cărţi să pot da pe la prieteni. Trebuie să ajung pe Calea Vitoriei în Buc. la Casa Scriitorilor unde lansează cartea „Satire şi…nu prea”. Aici veneam eu când eram student la cenaclul revistei de tineret „luceafărul”. Se ţineau sedintele săptămânal în fiecare marţi.Tot aici am cunoscut : Eugen Barbu, Dragos Vrânceanu, Ben Corlaciu, Ion gheorghe , Ion pop, Adrian Păunescu, Constanţa Buzea, Nina Cassian,Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Marin Sorescu, etc.M-oi descurca prin trficul greu din Bucuresti? Să vedem. Să-mi ţii pumnii!
Cu aceeasi consideratie, george.
LA MULŢI ANI! de Sf. Gheorghe
Sănătate şi mulţi ani maestre,
Văd că timpul trece fără veste,
Prin poezie ani-ţi înmulţeşte,
Căci viaţa ta a devenit poveste.
De spus la gura sobei la nepoţi,
Transmisă peste timp la stănepoţi,
Ca din a lor tâlc să afle poveţe,
Traiul ferice mereu să-l înveţe.
Aş vrea să-ţi faci fin viaţă bucurie,
Sa-aduni înţelepciune ani o mie,
Ca să ne bucuram de ea cu toţii,
Să ne încânte prin timp şi nepoţii.
Mă bucur că vă reîntoarceţi în locul studenţiei dumneavoastră…cred că de acolo aveţi multe amintiri frumoase.
Îi doresc domnului Valeriu Cercel o lansare de carte deosebită şi mă bucur sincer pentru dânsul că se intoarce acasă cu aşa un cadou de frumos pentru această ţară…
Dacă puteţi să-mi cumpăraţi şi mie p carte cu autograful autorului aş fi deosebit de fericita!
ÎN SÂNGELE MEU
Îţi simt prezenţa-nsufleţită,
aici în sîngele meu;
şi inima-mi bate irosită
şi nemântuită mereu.
Sunt veşnicul îndrăgostit
care te laudă şi-ti cântă
frumuseţea în neştire,
şi-n fiecare vers,
îmbătat cu uimire,
uit să-mi număr anii
împovăraţi cu iubire.
Şi inima-mi bate irosită
şi nemântuită mereu;
aici în sîngele meu
îţi simt prezenţa-nsufleţită.
George PENA
La Sărbătoarea Sfintelor Paşti,
Să renască linistea şi iubirea ,
Minunea Invierii lui Isus,
Să vă lumineze viaţa şi menirea,
Să vă aducă bucuria credinţei,
Pentru a afla puterea sperantei !
În noaptea de Înviere clopotele bat ,
Iar eu vă spun cu drag : Hristos a Inviat !
SIMINA
AM CUNOSCUT
Am cunoscut o Doamnă
cu joc de idei în ochi,
cu mâinile brunate
de para soarelui;
păstra în suflet
aceeaşi multiplă bunătate
şi iradia în juru-i
înţelepciunea veacului.
George PENA
Înviere
Natura reînvie şi înfloreşte iară,
Afară e lumină şi blândă primăvară,
Să ne-noim şi noi în cuget şi-n simţire,
Să ne-mbrăcăm în alb, să emanăm iubire.
Ne pregătim de Paşti, deci de Înviere
Ne facem curat în suflet şi-n unghere,
Odata cu natura, noi ne purificăm,
Când Isus învie şi noi ne vindecăm.
Ca să lăsăm în urmă păcate şi durere,
Mergem la mănastire în Noaptea de Înviere,
Pasca şi ouă rosii în coş noi le sfinţim,
Lumină din lumină, primim şi dăruim.
La Sarbatoarea Sfintelor Pasti sa coboare linistea si pacea , minunea Invierii lui Isus sa dainuie in inimile tuturor , sa va lumineze viata si sa va aduca renasterea credintei , a sperantei , a bucuriei , cu bunatate si caldura !
SIMINA
Salutare, salutare, salutare,
e târziu şi sunt obosit tare!
Când voi termina pe glie,
voi lansa aici o poezie.
Mâine sunt la Bucuresti,
să trăieşti, să înfloreşti!
Cu drag, george.
Pe glie
A noastra glie mereu roditoare,
Scoate taranul mereu pe ogoare,
La semanat, la sapa, la cules de rod,
E munca multa si e mult norod.
Imi place glia ca sa o muncesc
Din ea scot roade, din ea traiesc,
De obosesc si nu mai am rabdare,
Tot jos pe glie gasesc alinare.
In iarba verde, chiar si pe ogor,
M-asez sa caut somn odihnitor,
Aerul proaspat de fan inflorit,
Mi-aduce tihna de care-am dorit.
LOCURI NATALE
Drumuri de piatră unduind sub zare,
şi-nainte-un sat bătut de soartă,
dealuri… văi… dogoare…
Soarele de-aici se trezeşte
cu toţi graurii somnoroşi;
lumina de-aici izvoreşte
dispersată-n cântec de cocoşi.
Oamenii sunt înfrăţiţi cu liniştea,
şi au vâlvâtăile sufletului curate;
domol de tulbure,pârâul care curge
ascunde întâmplări neîntâmpinate.
Şi uite colo un bătrân,
hohoteşte-n râs şi veselie;
învrednicit de-o viaţă solară,
în pas grăbit, aleargă-n veşnicie.
George PENA
ECOU DIN ROMANIA
In afara frumusetii dealurilor,
A campiilor, a muntilor, apelor …
Avem cetateni simpli, valorosi,
Batrani intelepti si copii frumosi .
Inca stim sensul cuvintelor destin,
Valoare, credinta, chintesenta,crestin
Traim romaneste sub un cer senin
Şi nu ne-am pierdut cu totii in meschin.
Ce se întâmplă cu „poezii biz” ? Au plecat editorii în concediu? L-a mâncat vârcolacii? Poate îmi dai şi mie un semn!? George.
Şi nu mai pot de bine…
Parcă-i bolnavă
lumea pe glob,
războaie,
morţi şi sărăcie;
toate aşteptările
mi s-au făcut zob,
inima-i şocată,
lacrima pustie.
Parcă-i bolnavă,
lumea, între milenii,
sunt spulberate
oraşe, din greşeală;
sadism şi blesteme
pentru cei vii,
şi nu mai pot de bine,
în ţara lui Păcală.
Tataie Gicu
Toata ziua m-am gandit la aceste versuri:
„toate aşteptările
mi s-au făcut zob,
inima-i şocată,
lacrima pustie.”
apoi imi apar in minte versurile eminesciene:
„Toate-s noi…si vechi sunt toate…”
Cand sunt trista ma intorc cu gandul la codrii copilariei unde mereu imi regasesc linistea:
Codrule cu ramuri multe
Cine stă să te asculte
Cum îţi freamătă durerea
Când în frunze-ţi laşi tăcerea?
multumesc..mi-au dat lacrimile..lacrimi placute
Bine ai venit draga Oana pe blogul meu!
Ma bucur ca ti-a facut placere sa citesti aici.
JOCUL TIMPULUI
Deasupra vieţii
timpul aşează
amintirea trecutului!
Dincolo de viata
stă gândul
spre nemurire
sperând eternitatea
prin ochii copiilor!
În faţa vieţii
ne-aşteaptă
lumina deplină
şi pace senină!
Nu pot decât
Să mă bucur
Că sunt cu voi,
Aici şi acum!
Simina S.
am gasit blogul tau..exact cand aveam mai mare nevoie.
cred ca esti o prietena minunata. imaginile folosite de tine sunt ravasitoare.
oricand vrei putem vb pe messenger:)
Draga Oana,
Ma bucur cand aflu ca ce am postat pe acet blog este util pentru cineva.
Eu scriu pentru familie, mamici si prietenii mei din lumea literara.
Te astept oricand cu drag aici sa putem comunica!
Cu deosebita consideratie,
Simina S.
Am gasit acest blog din intamplare.Dar ce zic eu intamplare,cand nimic nu e coincidenta?De cateva zile tot umblu pe el si mereu gasesc cate ceva interesant.Felicitari buna prietena pentru aceste lucruri minunate care ne incanta.Toate cele bune!
Multumesc!
Sper sa citesti mereu lucruri noi…
Sarbatori fericite!
TU AI RĂMAS…
Astăzi find trist şi abătut,
abătut de griji şi neîmpliniri;
mi-am adus aminte de ce-am pierdut,
în această viaţă, crescut în iubiri.
Ne tot zbatem, desigur, de-o viaţă,
sperând că totu-i frumos şi plăcut;
chiar dacă am înghiţit, uneori, cu greaţă,
nu regretăm că ne-am născut.
Tu ai rămas aceeaşi femeie frumoasă
şi amândoi n-am căzut în banal;
când vin de pe câmpie, seara, acasă,
totul pare fantastic şi fără egal.
Cum aş fi scris eu această poezie:
EU RĂMÂN ACEEAŞI
Astăzi râmăn calmă, fericită,
Fericită de viaţă, de-mpliniri,
Am iubit, iubesc şi sunt iubită,
Suflet blând crescut în iubiri.
Ne luptăm zilnic pentru-a noastră viaţă,
Cu-n duşman perfid, necunoscut,
Din tot cât am trăit am luat povaţă,
Învăţ zi de zi, de ce m-am născut.
Dar am rămas cu-aceeaşi gândire frumoasă,
Nicicând nu am căzut cu viaţa-n banal,
Când mă întorc din lume seara acasă,
Totul pare fantastic şi fără egal.
Simina S
Iti recomand site-ul damaideparte.ro. Acolo vei gasi cu siguranta multe resurse de natura spirituala.
O zi buna, Simina !
Multumesc de trecere şi de îndrumare!
Voi intra să citesc pe acel site.
Multă iubire şi putere de creaţie dragă prietenă!
FIOR
Iată, e noapte…
Şi în casă,
numai noi doi
şi florile;
umerii tăi
de domniţă aleasă,
iată e noapte…
Tu cu privirea duioasă.
Fior
în noaptea frumoasă,
şi umerii fragezi
şi stuporile;
iată, e linişte…
Şi în casă
tăcerea
îşi pregăteşte viorile.
GP
Am descoperit acest blog din intamplare, mi-a placut mult ce am gasit aici. Devin o cititoare fidela! O saptamana linistita! 🙂
Dragă Mihaela,
Mulţumesc pentru popasul de pe această pagină şi pentru semnul lăsat!
Şi tu ai un site foarte interesant!
Te voi citi mereu cu drag!
Imi caut linistea in”oaza de relaxare”…..tristetea mi-o alung citind randurile tale…..draga”relaxare”…………Colind aproape zilnic blogul tau, citesc si recitesc randurile care ma incurajeaza …descoperind mereu ceva nou…
Poeziile postate pe acest blog imi ung sufletul ranit,mi-l cicatrizeaza…imi alina durerile…si pentru toate astea iti multumesc
Sper sa continui ceea ce faci,pentru mine,pentru noi toti…..
Multumesc!
Mă bucur că mi-ai scris atât de frumos!
Îndemnul tău de a scrie mai departe aici este foarte important pentru mine în aceste clipe…
Te aştept şi pe tine să adaugi stropi de gânduri frumoase în această „oază de relaxare”
Uimitor!
Nu imi imaginam ca exista ceva atat de placut(e putin spus) pe acest site.
Viaţa însăşi este un lung şir de uimiri…
Sunt fericită că sunt încă în viaţă şi mă pot bucura de tot ce îmi ofera viaţa de pe acest Pământ.
Gânduri pentru viaţă
Ce frumoasă este viaţa când trăieşti în armonie,
Şi din gânduri înţelepte îi faci vieţii temelie,
Cât de mic îţi pare totul când priveşti spre infinit,
Şi te bucuri pentru clipa de răgaz cât ai trăit…
Dacă-ai şti că-n viaţa asta totul este calculat,
C-ai venit cu ghemul vieţii dinainte ajustat
Ca să fie lung sau scurt, să te bucuri sau să rabzi
Şi din toate câte faci să înveţi cum să nu cazi…
Poate-ai şti să alegi drumul care poate să te-mbie
Să trăieşti în bună stare cu iubire şi-armonie
Ca să laşi în urma ta un Pământ mai primitor
Pentru omul care vine să-ţi ofere ajutor.
Şi de-ai şti că poţi fi liber să faci tot ce îţi propui,
Să ajuţi în lumea asta prin cuvântul care-l spui
Sau prin gestul tău de pace cum iubire poţi să dai
Fiinţei ce te priveşte aşteptând un colţ de Rai…
Să cunoşti, să ai curajul să înfrunţi şi vremea rea
Şi priviri apăsătoare, ura, chiar şi vorba grea
Pentru – a merge mai departe spre a face ce ţi-e dat,
Ce ţi-e scris în cartea vieţii chiar de Cel ce te-a creat.
Poate-ai şti că viaţa asta este cel mai frumos dar,
Pentru sufletul tău care, caută lumina-n har,
Şi ai pune preţ pe viaţă şi pe cei care-ţi zâmbesc
Fericiţi că sunt cu tine azi în neamul omenesc.
Simina S
draga simina,
imi place foarte mult ceea ce ai scris aici.as vrea sa traiesc si eu aceleasi momente ca si tine dar trebuie sa plang mult inainte si sa ma rog la d-zeu sa-mi dea si mie un prieten cu care sa pot fi fericita.
Tu nu uita, copile!
O viaţă ai şi-ţi cauţi fericirea,
Un trai mai bun, spreanţa şi iubirea,
Dar cât trăieşti, tu nu uita copile
Că fercirea nu-i doar pentru tine.
.
O viaţă ai şi uneori durerea
Îţi ia speranţa, visul, mângâierea,
Dar cât trăieşti, tu nu uita copile
Că suferinţa nu-i doar pentru tine.
.
O viaţă ai şi-ţi cauţi nemurirea,
Şi poarta către ea e doar iubirea,
Dar cât trăieşti, tu nu uita copile
Că nemurirea nu-i doar pentru tine.
.
O viaţă ai şi-un ţel spre mântuire,
În sufletul ce-şi ştie a sa menire,
Dar cât trăieşti, tu nu uita copile
Că mântuirea nu-i doar pentru tine
SIMINA SILVIA ŞCLADAN
Ma bucur ca am gasit aceste poezii frumoase si va multumesc sunteti frumosi va doresc tot binele din lume
Gândul bun renaște-n poezie,
Căci sufletu-i izvor de apă vie.
Iar oameni-s frumoși trăind iubire,
Când pot zâmbi, trecând în nemurire.
Cu prețuire,
Simina S.
Hello, Thank you for this amazing posting! I will bookmark JURNALUL FERICIRII Relaxare’s Weblog. Thank you.
[…] JURNALUL FERICIRII […]