Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘MIHAI EMINESCU’ Category

La aniversarea a 162 de ani de la nasterea marelui poet Mihai Eminescu sunteti invitati sa participati la simpozionul ”Eminescu nemuritor” –Ediția a IV a.

Şcoala 17 Botoşani, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Şcoala Oprişeni – Ucraina, invită copiii școlari și preșcolari să participe la Simpozionul ”Eminescu nemuritor”cu creații proprii sau eseuri despre viața și opera poetului Mihai Eminescu. Se va organiza și o expoziție cu lucrări de artă inspirate din opera marelui poet.

Simpozionul, ajuns la ediţia a patra și a fost iniţiat de învăţătorul Doina Popa. Mai multe date pot fi citite AICI

Copiii se pot înscrie în cadrul proiectului la cele patru secțiuni:

  1. Creație literară
  2. Educație plastică
  3. Recitări din opera      poetului Mihai Eminescu
  4. Montaj literar-muzical

Lucrările pot fi trimise direct la Scoala Generală nr. 17 Botoșani sau pe adresa de e-mail riadana@yahoo.com

Lucrările premiate la ediția a III a a Simpozionului Internațional ”Eminescu nemuritor” pot fi vizionate AICI.

„Considerăm desfăşurarea proiectului o reuşită, prin numărul de participanţi şi prin parteneriatele de colaborare,  devenite tradiţionale, între instituţii din comunitatea botoşăneană şi şcolile româneşti  din Ucraina”, precizează directorul Şcolii nr. 17, profesor Rodica Dodiţă.

Read Full Post »

Într-o bibliotecă stau aliniate şi cuminti neumărate cărţi…Nimic nu este mai plăcut bibliofilului, decât să descopere singur valoarea unor „condeie”…..Sic cogito…

Lansarea de carte”Universul bucuriei” şi Oda poetului Mihai Eminescu, Luceafărului poeziei româneşti a fost un eveniment inedit şi binevenit în lumea poeziei contemporane pentru copii!

Sala a fost  arhiplină şi bucuria din ochii copiilor s-a oglindit în ochii oamenilor mari.

Deşi au fost puse la dispoziţie peste 100 de scaune ele au fost imediat ocupate de participanţi şi  multi invitaţi au fost nevoiţi să stea în picioare. Ne cerem scuze şi pe această cale pentru că nu am putut prevedea impactul asupra publicului şi amploarea acestui inedit eveniment.

Alături de noi au fost: domnul Liviu Clement, poet şi critic literar,redactor şef la ziarul „Crai Nou”, doamna conf.dr.univ. C. Popescu, doamna Mariana Gavrilescu şefa Planetariului din Suceava, doamna Tatiana Chideşa, domnişoara Cristina Lauric, artist plastic şi doctorand în arte vizuale, din cadrul Universităţii”Ştefan cel Mare din Suceava” dar şi reprezentanţii editurii LIDANA din Suceava: Domnul director Ionuţ Cojocaru şi doamna Liliana S.

Autorii din carte care au participat la eveniment: poetele  Bombonica Curelciuc, Rodica Frenţ, Lăcrămioara Maruneac şi Simina Silvia Şcladan dar şi micuţa poetă  Diana-Ştefana Şcladan.

Din partea autorului Mihai Leonte a fost prezent fratele domniei sale domnul Gheorghe Leonte şi primarul Comunei Buneşti domnul Gheorghe Beraru.

Au recitat (poezii din volumul “Universul bucuriei”)şi cântat în jur de 50 de copilaşi de la diferite grădiniţe şi şcoli însoţiţi de cadrele didactice: inst. Alina Nădejde (Şcoala generală nr.8, Suceava), inst. Lăcrămioara Maruneac(Gradinita Maria Montessori, Suceava), ed. Parachiva Nădejede(Gradiniţa Nr.5 , Suceava), înv. Elisabeta Ventoniuc(Şcoala generală nr.8, Suceava), profesoara Bombonica (Şcoala generală Mitocul Dragomirnei).

Alături de cadrele didactice au venit şi părinţii, bunicii, prietenii copiilor din “Universul Bucuriei”.

S-au vândut cărţi, s-au dat autografe, am primit şi am dăruit cărţi şi flori, am ciocnit o cupă de şampanie şi ne-am bucurat alături de copii pentru fiecare clipă în care cântecul sufletului a luminat cerul plin cu stele al Planetariului Facultăţii de Geografie şi Istorie din Suceava.

Micii prinţi şi prinţese din “Universul bucuriei” au reuşit prin inocenţa cântecului copilăriei lor să ne umple sufletele de bucurie, mulţumindu-ne în felul lor pentru această carte scrisă special pentru lumea copiilor de azi şi de mâine.

Aşteptăm de la domnul Dănuţ Ababei mai multe imagini şi filme despre eveniment.

Mai multe date despre eveniment puteţi citi aici :ZIARUL CRAI NOU-SUCEAVA

PLANETARIUL SUCEAVA

Dorim să mulţumim pe această conducerii Planetariului sucevean şi în special doamnelor muzeograf Mariana Gavrilescu şi Tatiana Chideşa pentru sprijinul acordat în organizarea acestui frumos eveniment.

Cu deosebită consideraţie,

Simina Silvia Şcladan

Date despre acest eveniment mai puteţi citi AICI

Read Full Post »

Are titlul „Eminescu, Veronica, Creanga” si este primul film documentar despre Eminescu. A fost realizat de Octav Minar in 1914. Filmul a fost descoperit la Arhiva Naţională de Filme de către Ion Rogojanu şi Dan Toma Dulciu si semnalat de Miron Manega.

PARTEA I

PARTEA A II A

PARTEA  A IIIA

Are titlul „Eminescu, Veronica, Creanga” si este primul film documentar despre Eminescu. A fost realizat de Octav Minar in 1914. Filmul a fost descoperit la Arhiva Naţională de Filme de către Ion Rogojanu şi Dan Toma Dulciu. Existenta si importanta nationala a acestui document a fost semnalata in presa („Saptamana Financiara” si revista „Vreau bilet”) de jurnalistul Miron Manega. Filmul poate fi vazut integral pe WWW.CERTITUDINEA.RO

„Nu râde, nu plânge, nu condamna! Cauta sa intelegi. (Spinoza)

Read Full Post »

Mihai Eminescu

Al saptelea copil dintre cei 11 ai familiei Gheorghe si Raluca Eminovici, Mihai Eminescu s-a nascut pe 15 ianuarie 1850. Atat data cat si locul nasterii Botosani sau Ipotesti sunt controversate. Scoala o face la Cernauti, intre 1858 si 1863 cand paraseste definitv cursurile.

In 1866 debuteaza in revista lui Iosif Vulcan, Familia, cu poezia « De-as avea ». Acesta ii schimba numele de Eminovici in Eminescu. A fost sufleur si copist de roluri in trupa lui Iorgu Caragiale, a lui Mihai Pascaly si la recomandarea acestuia sufleur si copist la Teatrul National unde il cunoaste pe Ion Luca Caragiale.

Intre 1869 si 1872 urmeaza la Viena cursurile Facultatii de Filozofie si Drept si se imprieteneste cu Ioan Slavici. Junimea ii acorda o bursa cu conditia sa-si ia doctoratul in filozofie la Berlin. A urmat cu regularitate doua semestre dar nu s-a prezentat la examene. In 1872 o cunoaste pe Veronica Micle.

 La 1 septembrie 1874 Eminescu este numit director al Bibliotecii Centrale din Iasi iar intre cei doi incepe o relatie tumultuoasa. Perioada aceasta pana in 1877, Perpessicius o numeste « perioada veroniana » cand Eminescu scrie cele mai frumoase poezii de dragoste. Departe de a fi o poveste fericita, relatia dintre cei doi este tensionata si pasionala, asa cum reiese din corespondenta. Veronica nu supravietuieste mortii lui Eminescu, decat 50 de zile. Se sinucide in 1889 la 39 de ani.

 „39 de gânduri frumoase închinate frumosului EMINESCU“
1 * «Pentru mine Eminescu este de multă vreme un sfânt, şi nu numai el. La vremea cuvenită, se va arăta de la Dumnezeu şi aceasta!» Calinic Argeşeanu- Episcopul Argeşului şi Muscelului

2 * «Eminescu era darul Providenţei, dăruit nouă Românilor» Mitropolit Antonie Plămădeală

3 * «Eminescu este evanghelistul nostru.» Tudor Arghezi

4 * «Eminescu-Sumă lirică de Voievozi » Petre Tuţea

5 * «…marele nostru poet, a fost un creştin autentic, ceea ce rezultă din viaţa, ca şi din opera sa.» Mitropolit Nicolae Corneanu

6.* «Mihai Eminescu era o fumuseţe, avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o Icoană veche.» I.L. Caragiale

7 * «Eminescu mi se părea un zeu tânăr, frumos şi blând.» Alexandru Vlahuţă

8 * «Eminescu s-a ridicat pe aripi proprii până la contemplarea lui Dumnezeu » Nichifor Crainic

9 * «Eminescu nu este un idol, el nu este un zeu;El este tot ceea ce este: Noi în noi.» Nichita Stănescu

10* «Eminescu este conştiinţa noastră cea mai bună. » Constantin Noica

11*«E unul care cântă mai dulce decât mine?/ Cu atât mai bine ţării, şi lui cu-atât mai bine./ Apuce înainte s-ajungă cât mai sus,/ La răsăritu-i falnic se-nchină-al meu apus.» Vasile Alecsandri

12* «Doina lui Eminescu-cea mai categorică evanghelie politică a românismului.» Octavian Goga

13* «Eminescu este provocarea continuă pe care Dumnezeu a binevoit s-o rânduiască.» Răzvan Codrescu

14* «Eminescu este o revelaţie ce mângâie.» Rosa Del Conte

15* «Dragostea este pentru Eminescu raţiunea de a fi, raţiunea însăşi a vieţii.» Nicolae Tudor

16* «Eminescu ilustrează paşii dialectici ai materiei în univers.» Gabriel Ţepelea

17* «Eminescu a avut în toate o concepţie europeană şi referitor la Biserica Ortodoxă în general, la structura ei, care favorizează apropierea şi cunoaşterea şi deschiderea faţă de toată lumea.» Patriarhul Teoctist

18* «Eminescu era frumos, de-o frumuseţe angelică. » Tudor Vianu

19* «Pasiunea pentru Eminescu este pasiunea tuturor.» Mitropolit Antonie Plămădeală

20* «Eminescu este afirmarea unităţii româneşti eterne.» Nicolae Iorga

21* «Dor real Poetul geniu un Luceafăr va rămâne,/ cât în veşnicie fi-va, scumpe inime române.» Ioan Miclău

22* «Icoană de iubire la care să mă închin eu.» Veronica Micle

23* «Moldova este sfântă îmi spuneau Stefan şi Eminescu împreună.» Ioan Alexandru

24* «Intr-adevăr, la aceeaşi scară a perfecţiunii în poezia sa se află totul. Gama sa lirică este imensă. Intr-însa coexistă intuiţia viitorului, ansamblul tuturor ecourilor mitice, istoria şi peisajul românesc, cele mai vaste ingerinţe folclorice, asimilarea filosofiei, a ştiinţei, a vechilor “întelepciuni”. Se găsesc toate dispoziţiile lăuntrice » Edgar Papu

25* «Eminescu, adorator al trecutului-pare a sintagmă atât de cunoscută, de des repetată de toată lumea, încât n-ar mai fi nevoie s-o reamintim» Miron Scorobete

26* «Naţiunile îşi caută întăriri prin marile lor spirite. Uniunea Europeana l-a asumat pe Beethoven, cu Oda Bucuriei. Noi pe Eminescu, drept sfânt protector.

Românule, apropie-te de Mihail Eminescu şi vei fi puternic. Mihail Eminescu voivodează ca un sfânt. Are eficienţa de arhanghel. Este Sfântul Naţiunii Române.» Copil Gheorghe Gavrilă

27* «Egalitatea, aşadar este totuna cu entropia maximă, este forma echilibrului mort. De aceea Eminescu o asimilează întunericului.Este opusă vieţii şi viului, care este mişcare, ierarhie şi deci ordine,sens sau direcţie de mişcare şi deci lumină.» Ilie Bădescu

28* «A vorbi despre Eminescu înseamnă pentru un român a se cerceta pe sine, a se închipui şi ipostazia la puterea maximă a virtualităţii Neamului său şi a-şi schiţa fără pic de pudoare portretul ideal.» Nicolae Steinhard

29*

30* «Doina lui Eminescu este expresia integrală a sufletului românesc.» Nicolae Iorga

31* «E cel dântâi român al cărui creştet primeşte binecuvântarea din cer, dar ale cărui picioare sunt înfipte până la glezne în pământul strămoşesc.» Octavian Goga

32* «Eminescu nu este,aşadar, pentru noi, un romantic întârziat, ci un scriitor care a creat un discurs liric etern, un creator sincronizat cu marea literatura a epocii sale, un contemporan al tuturor timpurilor.»Romulus Munteanu

33*

34* «Pe acest pământ, aşa a fost să fie/ Un dar pentru mulţimile-nşelate,/ Un Eminescu, imn şi poezie.» Dumitru Oniga

35* « Umbră care trepte-nalte suie, / dăruind azur din mâini subţiri,/sfânt, bătut, pe veacul tău, în cuie,/scânteind, înalt, din răstigniri.» Radu Gyr

36* «Eminescu nu cântă incidentele unei iubiri, ci iubirea; nu cântă farmecele unei femei, ci femeia; nu ne dă crâmpeie separate din natură, colţuri de peisaje, ci ceea ce este mai general în natură. Ca pentru a reda generalul, utilizează culori ale particularului,aceasta se înţelege de la sine. De aceea ce vrea să ne dea e generalul, iubirea , femeia, natura.» Garabet Ibrăileanu

37* «Niciodată în trecut nu am fost mai pregătiţi, ca astăzi, să preţuim scrisul lui Eminescu, expresie a demnităţii naţionale, conştiinţei profesionale şi a talentului de excepţie, fără egal în cultura română la acest sfârşit de mileniu.»

D. Vatamaniuc

38* «EMINESCU este numele acestei ţări. ROMÂNIA este numele lui EMINESCU » Nichita Stănescu

39* «Mihail Eminescu este Oda Patriei, Psalmul Neamului şi Doina Naţiunii Daco-Române.» Gh. C. Nistoroiu

adunate şi dăruite de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU

Read Full Post »

2420591750043525122s500x500q851

Copilaria este formata din multe pietre de încercare care mai târziu devin pietre de temelie pentru noi.

Acest luminiş din pădure nu ştiu de cine este pictat dar seamănă extrem de mult cu luminişul de la întrarea în pădurea din satul meu natal unde mergeam împreună cu toată clasa împreună cu domnul învăţător Iacob Mateiciuc până în clasa a IV a şi  mereu găseam hribi sau hulubite.
Dacă mergeam singură sau cu sora  şi verişoara mea în acest loc mă odihneam când ajungeam la pădure şi mă preăateam să intru în ea ca să caut bunătăţi iar dupa ce colindam toată pădurea dupa bureti, fragi, zmeura sau mure, reveneam tot in acest luminiş şi mă odihneam ca să pot porni cu forţe proaspete spre casa situată cam la 3 km de pădure.
În această vară sper să ajung din nou în acest colţ de odihna si relaxare şi să fac câteva fotografii.

Prin codrii lui Eminescu

(POEZIE DEDICATA POETULUI MIHAI EMINESCU)

Licăr liniştit de ape
Căprioare vin s-adape,
Fluturi roi aleargă-n floare
Zburând vesel pe cărare.

Cer senin parcă despică
Fremătând pe-o rămurică
Cânta o privighetoare
Doina sa nemuritoare.

Numai codrul simte iară
Taina viselor de-o vară,
Ce se nasc aici şi mor
Cu-al său foşnet plin de dor.

Tu din frunze-ţi faci cărare
Plângând ramul în visare,
Nimeni rana să nu-ţi ştie
Plouă vara-n frunză vie.

Codrule cu ramuri multe,
Cine stă să te asculte
Cum îţi freamătă durerea,
Când în frunze-ţi laşi tăcerea?

Simina Silvia Şcladan

12 Ianuarie 2009

Read Full Post »