La noi ninge ca în povești. Este o iarnă foarte frumoasă.
De Crăciun am fost cu Colinda la mama.
Mama noastră la 73 de ani s-a apucat să coasă o nouă cămașa cu mărgele. Aseară mi-a spus că asta este cămașa ei de înmormântare…eu sper să mai trăiască mulți ani cu sănătate de acum înainte.
Diana noastră a rămas uimită de tăria de caracter pe care o au bucovinencele noastre atunci când pregătesc totul pentru propria moarte.
I-am spus că așa s-au pregătit (cu haine și prosoape) bunicile noastre cu zeci de ani înainte de a muri.
Au trăit frumos și au murit cu demnitate, fiind adevărate exemple pentru urmașii lor.
Fetița noastră i-a dat mamei mele mărgeluțele și ace subțiri de cusut cu mărgele în această vară iar mama le-a adunat și cusut în încrețeala de la altiță.
Eu abia aseară am aflat povestea🤗
Mama și copii noștri ne uimesc mereu🤱❤️👩👧 Între ei este o legătură magică. 💞
Cadoul de Crăciun este tradițional. Poale cusute cu forme geometrice extraordinar de atent calculate și lucrate.
Când ești printre femei cu minte ageră și mâini harnice, viața si moartea sunt abordate și înțelese cu totul diferit.
Le-am povestit copiilor cum eu am cusut cămăși naționale de la vârsta de 10 ani. Croirea și coacerea unei cămăși naționale este o adevărată îmbinare a lecțiilor de matematică, de geometrie, de logica sau design vestimentar, deoarece toate trebuiau îmbinate pentru a creea o adevărată operă de artă… Prima cămașă era cu modelul „laba găștii ” cusută cu fir de bumbac pe culoarea vișiniu, o cămașă mai simplă creată pentru bunica Saveta, „bunica cu stele” cum o știu copii mei. Ea a purtat mulți ani această cămașă iar eu eram tare mândră de rodul muncii mele. 💞
Bunica și mama mă ajutau mereu să cos încrețeala, partea cea mai înflorată a cămășii, partea cea mai greu de cusut. În zilele noastre puțină lume mai înțelege ce înseamnă să coși pe bucăți si apoi să asamblezi prin coasere o cămașă tradițională. Se cos pe rând: mâneci, încrețeală, altiță, stanii din față și din spate…apoi după asamblarea cămășii se trece la făcutul bizarăului, a creților de la mâneci, a șnurului cu ciucurei…La urmă se împăturește cămașa pe dos, astfel încât să apară dungi la mijlocul mânecilor și pe lateralele stanilor. Totul se face după modele moștenite si transmise din generație în generație. De acest Crăciun, mama mi-a readus copilăria în suflet și cred că mă voi strădui să transmit aceste tradiții romanești mai departe pentru ca fac parte din rădăcinile neamului nostru.
Suntem un popor crestin cu oameni extraordinari care trăiesc frumos respectând cu sfințenie vechile tradiții și obiceiuri strămoșești.
Vă doresc tuturor să vă bucurați de oameni buni și dragi lângă voi, de o familie frumoasă și de multa iubire, speranță și credință.
Sărbători fericite!
Simina Silvia Șcladan