Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for mai 2012

În zori de zi Soarele-mi zâmbeşte-n geam, păsările îşi lansează trilurile în văzduh…este viaţă pe Pământ…o   nouă zi răsărită prin florile primăverii şi cireşe coapte se aşterne la picioarele noastre.

Este 30 mai 2012, ziua fetiţei mele Diana. O privesc cum doarme liniştită ca un înger venit pe Pământ de pe Planeta lui Doamne-Doamne (aşa cum spunea cândva fiul meu Daniel-Teofil), pentru a ne face viaţa mai frumoasă.

Îmi aduc atât de clar aminte de visul avut înainte de naştere când un om îmbrăcat în haine albe pline de lumină mi-a dăruit un nufăr argintiu din care iradia o lumină caldă, strălucitoare… Verbal nu mi-a spus nimic …dar privirile lui mi-au scris direct în minte mai multe decât pot fi transmise prin cuvinte… Am ştiut atunci că mi-a dăruit un copil cu un suflet deosebit şi numai de mine depinde dacă voi reuşi să-l ajut să lumineze prin timp la adevărata lui valoare…

Deja primii boboci au început să apară…Vineri pe 1Iunie suntem invitaţi la Vernisajul expoziţiei de pictură a copiilor de la Şcoala Populară de Artă din Suceava care va începe la ora 16:00 la  Dom Polski – Casa Polonă din Suceava, la ora 17:00 suntem invitaţi la Casa de cultură din Suceava la spectacolul unde Diana dansează în grupul ”Dansul prieteniei” şi apoi va face o demonstraţie de karate.

E ziua ta Diana,

În dar ţi-am adus viaţa ta,

Şi crede-mă Diana,

Prin fapte te vei înălţa.

E ziua ta Diana,

În dar ai sclipiri de zefir,

Şi-n tot ce creezi Diana,

Ai raze din alb trandafir.

E ziua ta Diana,

E Soare şi ceru-i senin,

Şi-n sufletul tău Diana,

Sunt gânduri de înger divin.

La muţi ani, dragă Diana,

Mereu gândul meu e la tine,

Să ştii dragul meu copilaş,

Că eşti din lumi cristaline…

Simina Silvia Şcladan

Read Full Post »

Scriam cândva în Jurnalul fericirii despre cei 19 ani de căsătorie…ce repede trece timpul…

Maine se împlinesc 21 de ani de căsătorie.Fiecare an ne aduce în dar noi și noi clipe de bucurie, noi și noi clipe de înțelepciune, noi și noi clipe de mulțumire sufletească. Au trecut nori și furtuni peste noi, trec și se duc în treaba lor… Mereu după furtună va răsări soarele așa cum lumina va învinge mereu întunericul. A trecut și iarna și acum ne bucurăm de o primăvară superbă. Copiii au mai crescut și vremea poveștilor ne-a scos din casă. Azi am plecat la drum cu prieteni dragi și cu copiii :

Pe urmele lui Mihail Sadoveanu

In Dumbrava minunată,

Trei copii veseli se-arată:

Diana, Teo şi Andrei

Zglobii tare câteştrei…ANDREI, DIANA SI TEO SCLADAN IN DUMBRAVA MINUNATA DIN FALTICENI

Răchita cu scorbura unde s-au adăpostit Lizuca şi Patrocle  se află la poalele Mănăstirii Buciumeni, care făcea parte din fostul sat Buciumeni care acum este arondat la oraşul Fălticeni.

ANDREI SI TEO IN DUMBRAVA MINUNATA

Mai multe date istorice despre aceste locuri se găsesc pe Wikipedia

Orice copil ar trebui să citească această poveste şi apoi să păşească prin aceste locuri descrise de Mihail Sadoveanu cu atâta acurateţe în cele mai frumoase file de poveste românească:

Ne bucurăm de clipe superbe în aceste locuri pline de frumusețe. Copii sunt încântați și noi fericiți. Facem și noi parte acuma dintr-o poveste. Abia așteptăm să ne întoarcem acasă unde în curte ne așteaptă un cățel la fel de cuminte și de iubitor ca și Patrocle. Și noi am fost însoțiți de multe ori de cățelul nostru Kine (nume dat de Teo cațelușului) prin pădurea din apropiere și am fost apărați de ceilalți câini răi.

Viața este o provocare!

Viața învinge mereu atunci când ai familia unită!

Viața merge mai departe!

Read Full Post »

Este o  zi senina in care toate pasarile cerului se intrec in a transmite vazduhului trilul lor tainic si  gingas, alcatuit cu atata maiestrie si daruit tuturor celor care reusesc sa-l surpinda prin ritmul alert de zi cu zi. Merg spre serviciu si admir aceasta primavara frumoasa, aceasta zi minunata in care viata simpla se desfasoara in marea sa creatie.

In viata descoperi oameni cu suflete frumoase care au acel dar unic de a te sprijini -pentru un timp- in calatoria vietii. Cu gesturi gingase, cu vorbe simple dar cu ganduri marete, acesti oameni reusesc sa aduca o oaza de bucurie si intelepciune prin locurile pe unde traiesc sau dor sunt simpli trecatori.

Cand descoperi un asemenea om, simti cum sufletul tau iti spune:

-Mai stai un pic, asculta…! Auzi ce vrea sa-ti spuna celalalt suflet?!  Intelegi mesajul subliminal, telepatic, simplu si atat de important pentru tine care se transmite de dincolo de cuvinte?!

-Dar nu am timp, sunt mereu pe fuga! poate vei raspunde tu…

– Te rog mai stai, mai bea un pahar cu apa sau macar un strop de cafea alaturi de acest om! Asculta-l doar!

Am stat si am ascultat, sa imi tihneasca…

Am stat si am lasat sufletul sa se odihneasca,

Am stat pana am crezut ca am invatat ceva,

Am invatat ca in fiecare clipa ai ce invata,

De la un om ce are-un  timp si pentru viata ta…

Multumesc pentru cafea!

 Cred ca momentele importante de care ne bucuram cel mai mult sunt acelea-unice-cand pe neasteptate ceva ne umple inima si o face sa tresalte… Ma bucur ca esti unul dintre acei oameni care aduci aceste momente unice in viata noastra!

Sa ne traiesti multi ani cu sanatate si bucurie!

Cu aleasa pretuire,

Simina S. Scladan

Read Full Post »

ORICINE IUBESTE O FLOARE

Oricine iubeste o floare

e-aproape de-un sacru mister.

Oricine se-opreste-n cărare

s-asculte un glas de izvoare

e-aproape,

aproape de cer …

Oricine iubeste seninul,

când soarele urcă-n eter,

oricine-si înalţă suspinul,

când licăre-n mare rubinul,

e-aproape,

aproape de cer …

Oricine pe munţii albastri

priveste granitul sever,

oricine pe cai de sihastri,

străbate păduri de jugastri,

e-aproape,

aproape de cer…

Dar cine-a primit îndurarea

din rănile blândului Miel,

acela e frate cu floarea,

cu râul, cu munţii, cu marea,

si-oriunde îl duce cărarea,

tot cerul,

tot cerul e-n el.

COSTACHE IOANID

In prefata volumului de poezii “Porumbite albe”, Mircea Ciobanu scrie despre Costache Ioanid urmatoarele randuri:

“(El) … a facut multi pasi in adancimile simplitatii. El s-a retras, ca sa zicem asa, dinaintea oricarei ispite de a face vasul mai graitor decat continutul. Literatura romana nu poate gasi decat un singur exemplar asemanator – in poemele lui V. Voiculescu, cele din urma, in care gandul despre mantuire covarseste orice ispita de a cauta frumusetea in exterior.”

Read Full Post »

 Zvon de primăvară

Soarele strălucește,
Din nou e cald afară,
Natura se trezește
E zvon de primăvară.
Se-ntorc berzele-n țară
Albinele roiesc,
Zăpada se topește
Iar ghioceii cresc.
Un verde crud s-așterne
În iarbă, pe câmpii
Și fluturi își iau zborul
În jocul de copii.
Iar soarele fierbinte
Cu drag ne încălzește
Copaci-s plini de muguri
Pădurea înverzește.
E primăvară-n țară,
În munți și pe câmpii,
E veselie-n lume
În suflet de copii.
Simina Silvia Șcladan

Read Full Post »