Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Ianuarie 2012

 Johanna Paungger şi Thomas Poppe, în cartea “Aus eigener kraft”, fac o descriere amănunţită a ritmului funcţiilor organelor noastre interne. Autorii afirmă că fiecare dintre organele corpului are o activitate maximă de 2 ore pe zi, după cum urmează: – vezica biliară (23:00-1:00) – ficatul (1:00-3:00) – plămânii (3:00-5:00) – intestinul gros (5:00-7:00) – stomacul (7:00-9:00) – splina şi pancreasul (9:00-11:00) – inima (11:00-13:00) – intestinul subţire (13:00-15:00) – vezica urinară (15:00-17:00) – rinichii (17:00-19:00) – circulaţia sangvină (19:00-21:00)
Vechii invatati chinezi cunosteau orarul organelor. Organismul iti trimite intreaga energie catre anumite parti ale sale, la un moment dat.
S-a demonstrat stiintific ca cine nu respecta si tulbura repetat ritmul interior se îmbolnaveste mai des si mai repede, iar uneori de boli foarte grave, care nu mai pot fi vindecate, din cauza uzurii organelor.
ORA 6
Este ora la care organismul se trezeste, chiar daca noi vrem sa mai lenevim. Incepe productia de hormoni a corpului nostru. La aceasta ora aminoacizii, hormonii, zaharul din sange actioneaza la capacitate maxima.
Ce trebuie evitat la acesta ora? In afara de lenevirea in pat, ALCOOL si TIGARI.
ORA 7
Inima intra in viteza a cincea. Incepe productia de hormoni sexuali. Cine prefera sportul facut dimineata face o greseala, pentru ca inima este suprasolicitata, iar rezultatul este acelasi. La aceasta ora trebuie servit micul dejun, dar inainte este indicat sa bea si un pahar cu apa, pentru a ajuta digestia.( un pahar de apa baut imediat dupa trezire face sa scapi de constipatie)
ORA 8
Organismul tanjeste dupa „combustibil”. Din nefericire este si ora la care au loc cele mai multe infarcturi si accidente vasculare cerebrale. Este ora ideala, daca vreti sa va faceti o analiza a sangelui. Daca o amanati pentru alta ora, compozitia sangelui va fi schimbata din cauza stresului.
ORA 9
Organismul receptioneaza cel mai slab senzatia de durere, este imun fata de frica. Chimioterapia si injectiile trebuie facute acum, caci nu vor fi complicatii, iar datorita tolerantei sporite a organismului, sansele de vindecare cresc.
ORA 10
Este ora invatatului, creierul este cel mai receptiv.Capacitatea de a lua decizii si de a rezolva probleme este maxima. Temperatura corpului atinge punctul superior.Acum este momentul ideal, pentru a pleca la drum cu masina, atentia si reflexele sunt mult sporite.
ORA 11
Organismul isi arde grasimile. Gurmanzii pot consuma orice( totusi, mai cu mila, va rog)dupa pofta inimii. Cu putin inaintea prânzului, inima si circulatia sanguina se afla în momentul lor de varf.
Evitati sa mergeti la un consult cardiologic, pentru ca se poate ca diagnosticul sa nu fie cel real.
ORA 12
S-a dus deja jumatate din zi. Organismul este ocupat cu producerea de acizi, iar creierul nu este deloc în forma.
Din cauza lipsei de oxigen trebuie sa stati în fata unei ferestre deschise.( Aerisiti foarte bine incaperile. Rezultatul este benefic. Stomacul este singurul organ cu adevarat activ. Se pregateste pentrua produce sucul gastric si a primi mancarea.
ORA 13
Scade atentia, totul este programat pentru digestie. Este ora mesei de pranz urmata de o mica relaxare. Dupa masa de pranz bila începe sa actioneze, digerand si absorbind lipidele din fluxul intestinal. Cine are probleme acum trebuie sa ia tratamentele specifice, pentru a o activa.Dar mai ales este bine ca pranzul sa fie consumat in liniste si fara alte preocupari decat a manca. Si FARA NERVI.Mancarea se serveste in liniste si armonie.
ORA14
Forta vitala este foarte scazuta. Organismul trebuie sa se odihneasca.
ORA 15
Creierul se pune din nou în miscare. Ne putem continua în forta activitatea. Atentia si puterea de concentrare sunt în forma maxima.
Daca aveti de lucru pentru acasa acum este momentul.
ORA 16
Trezirea creierului este urmata de revitalizarea corpului, dispus sa intre în functiune. Este ora ideala pentru un program de exercitii fizice.
Plamanii si caile respiratorii sunt larg deschise. Faceti o plimbare în aer liber. La aceasta ora actioneaza cel mai bine remediile pentru stomac.
ORA 17
Mainile simt nevoia sa intre in functiune. Oamenii de afaceri au o putere de convingere neobisnuita, pictorii fac minuni, scamatorii se simt în forma. Sportivii stiu deja, cine se antreneaza sau concureaza, obtine acum cele mai bune rezultate. La acesta ora se inregistreaza cele mai multe recorduri sportive.
ORA 18
Este ora activitatilor culturale. Simturile sunt foarte ascutite in acest moment al zilei. Papilele gustative si simturile olfactive sunt la cote maxime. Este momentul de maxima activitate in ceea ce priveste cresterea unghiilor si a parului. Corpul este insa putin obosit. Nervii reactioneaza la durere sau furie.
ORA19
Organismul este cel mai dispus sa accepte tratamente, iar pielea tanjeste dupa ingrijire, porii pielii se deschid si asimileaza produsele cosmetice. Dar atentie, scade tensiunea.
Ora 20
Cresc capacitatile vizuale. Este momentul sa alegeti materialele si modelele vestimentare. Ultima masa a zilei nu trebuie luata mai târziu de ora 20, caci corpul reactioneaza deja într-un ritm redus. Ficatul inregistreaza o activitate intensa, astfel bauturile alcoolice fiind mai bine tolerate la ora aceasta
ORA 21
Scade temperatura corpului si metabolismul. Nu se mai asimileaza nici un aliment. Mincarea ramane nedigerata sau digerata pe jumatate. Doar stomacul si ficatul mai lucreaza.
ORA 22
Ficatul nu mai lucreaza. Stop fumatului, caci in pauza ce survine in functionarea ficatului, organismul absoarbe toata nicotina nefiltrata.
ORA 23
Incepem sa visam cu ochii deschisi. De la aceasta ora corpul se linisteste. Nervul parasimpatic, responsabil cu acest lucru, reduce schimbul de substante, tensiunea, temperatura, activitatea cardiaca la minim. Productia de cortizol, hormonul stresului, este oprita.
Daca vrem sa fim frumoase, noi femeile, trebuie sa ne punem la somn, la aceasta ora, pentru ca acum incepe procesul de regenerare a celulelor pielii.
ORA 24
Dupa perioada maxima din activitatea sa, organismul se autoregleaza la minim pe scala sa de functionare si se programeaza ” pentru maine „. Este obligatoriu ca acesta ora sa ne gaseasca într-un somn profund.
Noaptea, intre orele 2 si 4, toate simturile sunt în stare de inhibitie.
ATENTIE, este perioada catastrofelor de tot felul, a accidentelor rutiere, a naufragiilor si a accidentelor de munca. Mai bine stati acasa si plecati la drum la o ora favorabila.
Intre ora 3 si 5 scade tensiunea arteriala.
Dimineata retinem mai usor informatiile, dar pentru a le pastra în memorie pe termen lung trebuie repetate dupa-amiaza.
Imi doresc sa tineti cont de aceste indicatii. Incercati si vedeti ca viata va va fi din ce in ce mai frumoasa si voi mai sanatosi.
Mai jos aveti o schema cu RITMURILE CEASULUI BIOLOGIC
Ritmurile ceasului biologic:
ORELE 23-01
Perioada de maxima activitate a vezicii biliare. Cei care au probleme cu acestorgan, in aceasta perioada se trezesc din somn sau nu pot adormi.
ORELE 01-03
Se activeaza ficatul. In aceasta perioada oxigenarea creierului este minima. Cei care sufera de afecţiuni hepatice au un somn zbuciumat, sau chiar se trezesc in aceasta perioada. Ficatul şi vezica biliara fiind organe pereche, şi cei suferinzi de afecţiuni biliare prezinta aceleasi simptome. In aceasta perioada nu se recomanda fumatul, consumul de cafea, alimente grase si bauturi alcoolice.
ORELE 03-05
Se activeaza plamanii, deci in aceasta perioada fumatorii, bolnavii de astm, cei raciţi sau cu alte afeciuni ale aparatului respirator se trezesc din somn, sau au un somn zbuciumat, neodihnitor. Cei bolnavi sunt coplesiti de senzatia de teama si nesiguranta
ORELE 05-07
Este perioada de activitate maxima a intestinului gros. Este perioada in care majoritatea oamenilor merg la toaleta. Se recomanda evitarea stresului si grabei in aceasta perioada. Cei bolnavi cu acest organ se simt de obicei mai rau decat in cursul zilei. Se recomanda consumul de ceaiuri din plante medicinale.
ORELE 07-09
Incepe activitatea maxima a stomacului. Se va evita expunerea corpului la frig sau dusuri reci, este mai indicat un mediu cald. Se recomanda administrarea de vitamine.
ORELE 09-11
Splina si Pancreasul sunt la activitate maxima. Este total contraindicat consumul de alcool.Se recomanda consumul de fructe şi miere de albine(singura perioada din zi, cand organismul poate digera fara efort dulciurile).Se va evita efortul fizic. Din contra, disponibilitatea la efort psihic si intelectual este la maxim. Asadar, treceti la invatat!!!
ORELE 11-13
Perioada de activitate maxima a inimii. In aceasta perioada nu se recomanda consumul exagerat de alimente grele. Scade nivelul de oxigenare al creierului, din acest motiv, trebuie multa atentie, exista un risc marit pentru accidentare.
ORELE 13-15
In aceasta perioada intestinul subtire este foarte activ, scade sensibilitatea la durere a danturii, deci este perioada ideala pentru tratamentele stomatologice. Capabilitatea de a avea o activitate fizica este pe curba ascendenta.
ORELE 15-17
Perioada hiperactiva a vezicii urinare. In aceasta perioada se recomanda consum marit de lichide ( apa, ceaiuri ), şi activitate sportiva. Organismul este capabil sa digere mai usor si alimentele mai grele, creste in continuare predispozitia pentru activitatea fizica.
ORELE 17-19
Rinichii functioneaza la capacitate maxima, este indicat sa se evite actiunile factorilor care ii ingreunează activitatea ( grasimi, zahar, sare, bauturi racoritoare, conservanţi alimentari, cafea, alcool, dar mai ales stresul si frigul.
ORELE 19-21
Activitatea maxima a pericardului si sistemului circulator. Este perioada de maxima receptivitate a simturilor, optima pentru a viziona spectacole de teatru, filme sau muzica. In aceasta perioada toate tipurile de medicatie au eficienta maxima (atat cele administrate oral, cat şi cele aplicate extern).
ORELE 21-23
Este perioada de activitate a meridianului Trei focare. Organismul se pregateste de odihna, deci nu se recomanda nici o activitate care l-ar putea reactiva (exercitii fizice, consum de alimente grele sau cafea, fumat ).
Cel mai vizibil semn de întelepciune e o buna dispozitie continua !
Anunțuri

Read Full Post »

She’s Alive… Beautiful… Finite… Hurting… Worth Dying for.

Urmarind acest material, sufletul ma indeamna sa nu uit in nici o zi sa ma rog pentru aceasta tara si pentru acest pamant, pe care Dumnezeu in bunatatea Sa ni l-a dat sa il locuim.

Să urmam si noi, atat cat putem, exemplul Sfantului Parinte Arsenie Boca, care statea in genunchi in altar in fiecare dimineata de la ora 3-4 si se ruga pentru tara, oameni, pamant.

Va doresc să aveți mereu parte de o zi senina!

Bia

Multumesc draga Bia pentru acest mesaj frumos!

Read Full Post »

ZBOR SPRE ALTE LUMI

Îmi simt sufletul,

bătând ușor din aripi,

ca o fâlfâire de mătase

Încep să mă înalț

spre cerul infinit.

Ce liniștitoare libertate

Se așterne în minte…

Urc fără regrete,

Urc fără durere,

Urc încrezătoare

și las în urmă,

jos, tot mai jos

tot bagajul de probleme…

Zbor …,ca o adiere

și fâl, fâl …mă înalț…

Totul jos este mic, nesemnificativ

și ..încet, încet se pierde,

nu se mai vede

decât un câmp verde

sub un cer infinit,

plin de lunina azurului…

Ușor, ușor,

Plutesc lin în zbor

Ajutată de îngerii păzitori.

Aud muzica sferelor,

Liniștea sufletului se așterne…

Sunt din nou acasă,

Sunt în siguranță

Printre sufletele blânde

Care ma așteptau de mult…

Uneori simți că timpul ca și apa unui izvor trece și ne ia pe aripile lui pentru a ne bucura din plin de tainele vieții…

Vă invit să vă bucurați din plin de această muzică desprinsă parcă din muzica sferelor!

Cu prețuire,

Simina Silvia Șcladan

Relax with the wonderfully haunting, meditative sound of Gregorian chant. Let the healing sound of the human voice chanting Gregorian Chant spiritually sooth you. Meditation sounds like that of Gregorian chant can be very relaxing and have a healing effect. The haunting music of Gregorian chant works beautifully with this video which was was filmed on the shores of Loch Key, County Roscommon, Ireland.

Read Full Post »

Dacă

De poţi fi calm când toţi se pierd cu firea
În jurul tău, şi spun că-i vina ta;
De crezi în tine, chiar când omenirea
Nu crede, dar să-i crezi şi ei cumva;
S-aştepţi, dar nu cu sufletul la gură;
Să nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;
Să nu răspunzi la ură tot cu ură,
Dar nici prea bun să pari, nici prea-nţelept;

De poţi visa – şi nu faci visul astru;
De poţi gândi – dar nu-ţi faci gândul ţel;
De-ntâmpini şi Triumful şi Dezastrul
Tratând pe-aceşti doi impostori la fel;
De rabzi să vezi cum spusa ta-i sucită
De pişicher, să-l prindă-n laţ pe prost;
Când munca vieţii tale, năruită,
Cu scule obosite-o faci ce-a fost;

De poţi să strângi agonisita toată
Grămadă, şi s-o joci pe un singur zar,
Să pierzi, şi iar să-ncepi ca-ntâia dată,
Iar c-ai pierdut – niciun cuvânt măcar;
De poţi sili nerv, inimă şi vână
Să te slujească după ce-au apus,
Şi piept să ţii când nu mai e stăpână
Decât Voinţa, ce le strigă „Sus!”

De poţi rămâne tu în marea gloată;
Cu regi tot tu, dar nu străin de ea;
Duşman, om drag, răni să nu te poată;
De toţi să-ţi pese, dar de nimeni prea;
De poţi prin clipa cea neiertătoare
Să treci şi s-o încerci gonind mereu,
Al tău va fi Pământul ăsta mare,
Dar mai mult: vei fi Om, băiatul meu!

Poezie de Rudyard Kipling -”Dacă”

Și cum în zilele noastre se pare că toate valorile morale și etice s-au întors pe dos…am citit și o poezie despre o altfel de lume:

Anti-Dacă

De poţi să faci pe prostu’ când altul te repede
Făcând-o pe deşteptu’, şi c-un cuvânt nu-l cerţi,
De nu te-ncrezi în nimeni şi nimeni nu te crede,
De-ţi poţi ierta păcatul, dar altora nu-l ierţi,

De nu amâni o clipă un rău să împlineşti
Şi dacă minţi mai tare când alţii nu spun drept,
De-ţi place în iubire cu ură să izbeşti
Şi totuşi îţi pui mască de sfânt sau înţelept,

De te târăşti cu viermii şi-n visuri nu-ţi iei zborul
Şi numai interesul îl sui la rang de ţel,
De părăseşti învinsul şi treci cu-nvingătorul
Şi-i vinzi fără sfială pe amândoi la fel,

De rabzi să-ţi afli scrisul şi spusa tălmăcite
Drept adevăr să-nşele mulţimea oarbă şi,
Când vorbele şi fapta în vânt ţi-s risipite,
Tu, dându-le la dracu’, poţi altele scorni,

De poţi să faci întruna dintr-un câştig o mie
Şi patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn,
De nu-ţi plăteşti bănuţul luat cu datorie,
Dar tu să fii plătitul găseşti că-i drept şi demn,

De poţi să-ţi storci şi gândul, şi inima, şi nervii,
Îmbătrânite-n rele, să facă rele noi,
Şi, sub nehotărâre plecându-te ca servii,
Când toţi strigă „’nainte!”, doar tu să strigi „’napoi!”,

Dacă, stând în mulţime te-mpăunezi semeţ,
Dar lângă cel puternic îngenunchezi slugarnic,
Şi pe duşmani sau prieteni, tratându-i cu dispreţ,
Te faci că ţii la dânşii, dar îi înşeli amarnic,

Dacă nu pierzi momentul să faci oriunde un rău
Şi-n umbra lui te-nlinişti ca-n umbra unui pom,

Al tău va fi Pământul cu tot prisosul său.
Vei fi între domni Întîiul, dar niciodata OM!

Kostas Varnalis – „Anti-Dacă”

Read Full Post »

Legile lui Zamolxe

1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiintează toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt mâinile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicăieri si peste tot estemijlocul Său, iar chipul Său este lumina. Nimic nu este făptuit fără de lumină si tot ce vine din lumină prinde viată si ia făptură.

2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumină tunetul si focul ce se revarsă , asa este si gândul omului, el trece în vorba omului si apoi în fapta sa. Deci, ia aminte la asta, căci până la focul ce arde trebuie să fie o lumină si un tunet. Lumina omului este gândul său si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvânt, iar vointa omului aprinde focul prin care se făptuiesc toate cele ce sunt în jurul său.

3. Fii ca muntele cel semet si ridică a ta lumină mai presus de cele ce te înconjoară. Nu uita ca aceiasi pasi îi faci în vârful muntelui ca si în josul său, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul în vârf de munte ca si în josul său, la fel luminează soarele piscul cel semet ca si pamântul cel neted.

4. Fii cumpătat ca pământul si nu vei duce lipsă de nimic. Creanga prea plină de rod este mai repede frântă de vânt, sământa prea adâncă nu răzbate si prea multă apă îi stinge suflarea.

5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu cât este mai înalt, cu atât rădăcinile sale sunt mai adânci în pământ, căci din pământ îsi trage tăria, nu uita asta. Cu cât te ridici mai mult, cu atât trebuie să cobori mai mult, căci măsura ridicării este aceeasi cu măsura coborârii.

6. Puterea omului începe cu vorba nerostită, ea este asemeni semintei care încolteste, nici nu se vede când prinde suflare de viată. Lumina semintei este cea care o ridică, pământul este cel ce-i dă hrana, apa îi dă vigoarea, iar răbdarea o îmbracă cu tărie.

7. Priveste râul si ia aminte la învătătura sa. La început este doar un firicel de apă, dar creste tot mai mare, căci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc împlinite, prin firea lor. Asemenea este si gândul cel bun si drept rânduit, el îsi face loc printre pietre si stânci, nutine seama de nimic, îsi urmează drumul si nimic nu-i stă în cale. Apă cu apă se adună, iar împreună puterea este si mai mare.

8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de apă stie unde va ajunge, căci una este cu pământul si toate cele ce-i vin în cale nu îl pot opri până la sfârsit. Astfel să iei seama la gândul tău unde trebuie să ajungă si vei vedea că nimic nu stă în calea sa . Să-ti fie gândul limpede până la sfârsit; multe se vor ivi în calea sa, căci firea lucrurilor din jur este miscătoare asemeni apelor. Apă cu apă se întâlnesc, pământ cu pământ si munte cu munte.

9. Ia seama la gândul cel rău, fereste-te de el ca de fulger, lasă-l să se ducă precum a venit, căci te-ndeamnă la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevăr; sunt ca pulberea câmpului ce-ti acoperă ochii, ca plasa păianjenului pentru mintea si sufletul tău. Elete îndeamnă la trufie, înselăciune, hotie si vărsare de sânge, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, sărăcia, boala, amărăciunea si moartea.

10. Nu judeca oamenii după greutatea lor, după puterea lor, după averea lor, după frumusetea lor sau după râvna lor, căci si unul si altul a lăsat din ceva pentru a creste în altceva. Cel bogat este sărac în liniste, cel tare este slab pentru altul si cel slab are tăria lui ascunsă. Cum firea lucrurilor este miscătoare, asemeni este si omul. Ce dă valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult decât boul ? E mai bogat vreunul ca pământul ? Doar cunoasterea si întelepciunea îl ridică pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere dacă ea nu este lămurită de vreme.

11. Fierul înrosit a fost rece si se va răci iarăsi; vasul a fost pământ si va fi iarăsi pământ; pământul ce-a fost sterp acum este pământ roditor si se va stârpi iarăsi peste vremi. Râvna omului face schimbătoare toate acestea. Dar râvna îi întoarce bucuria în tristete si linistea în neliniste. Fierul si focul ajută omul, dar îl si vatămă. Si aceeasi râvnă îl îndeamnă a merge pe cărări nestiute si nebătute de ceilalti dinaintea lui. Tot râvna îl îndeamnă la strângere de averi, la mărirea puterii si a se măsura cu altii. Fereste-te de a te măsura cu altul, căci trufia de aici se naste; ea te va coborî mai jos de dobitoace si te va despărŃi de fratele si de vlăstarul tău.

12. Neînteleptul este mânat de râvnă, dar înteleptul încalecă râvna. Neînteleptul suferă când râvna îl duce la pierdere si la cădere, dar înteleptul întotdeauna găseste câstigul în pierdere si înăltarea în cădere.

13. Trufia răceste iubirea inimii si o face în dusmănie si nu există dobitoc mai josnic decât omul care nu mai are iubire în inima sa. Căci iubirea este cea dintâi putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gândul tău să se împresoare cu trufia , căci mai jos de dobitoace vei ajunge.

14. Gândul bun si vorba înŃeleaptă îti pot potoli necazul, îti pot răcori inima, dar nu te vindecă, pentru că omul suferă după cum trufia a crescut în el, căci suferinta este umbra trufiei.

15. Nu îti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, căci ele asa cum vin, asa pleacă. După orice zi vine si noaptea, si după iarnă vine primăvara, căci asa este rânduit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se văd, se nasc, cresc si apoi se întorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor rămâne pururi, iar aceasta are nenumărate si nesfârsite ramuri, si asemenea izvoarelor mintii si sufletului tău, ele nu se arată la vedere. Căci o suflare si un foc fac să crească toate cele ce cresc – ierburi, copaci, dobitoace si oameni – si din aceeasi vatră vin si către aceeasi vatră se întorc, si vatra aceasta este pururea.

16. Precum copacul cel falnic creste lângă cel mic fără a-i face rău, asa să fiti între voi, cel mare să nu lovească pe cel mic si nici să-i amărască sufletul, căci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Aruncă un lemn pe râu si mai multe vor veni din susul său către tine. Adu-i multumire semenului tău, adu-i lumină pe chip si în suflet, iar toate acestea le vei găsi mai târziu înflorite în inima ta.

17. Nu lua cu siluire si nici cu vorbe amăgitoare ceea ce nu este al tău, căci cel ce priveste prin ochii tăi este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.

18. Nu grăbi nicio lucrare căci trasul de ramuri loveste înapoi. Fructul copt este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplăcut. Nu te grăbi deci să aduni ce este înainte de vreme, căci îti va amărî sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si spita.

19. Rămâi mereu în răcoarea sufletului tău, dar dacă mânia se aprinde în tine, ia seama ca nu cumva să treacă de vorba ta. Mânia vine din teamă si nu a locuit dintru început în inima ta; dacă nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia închide poarta întelepciunii, iar cel trufas se pune singur lângă dobitoace. Întelepciunea este mai pretuită decât toate cele ce se văd cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tău si este rodul cunoasterii udată de vreme.

20. Nu-ti amărî sufletul când simti durerea si neputinta, ci mai degrabă caută să te folosesti de ele pentru îndreptare , căci în rod ai si sământa. Nu se poate ca o sămânŃă bună să dea rod rău. Lăcomia întotdeauna duce la pierdere, furtul întotdeauna duce la boală, gândurile sterpe întotdeauna duc spre rătăcire, mânia întotdeauna loveste înapoi, răutatea si neadevărul întotdeauna aduc neputinta , trufia întotdeauna aduce suferintă.

21. Mergi la izvor când sufletul ti-e aprins, scormoneste în apa limpede si asteaptă până ce devine iarăsi curată. Asa se va duce si aprinderea sufletului tău, precum tulburarea aceea.

22. Ia bine seama la taina semintei. Asemeni ei este gândul tău, si cum sământa nu se poate fără coajă, asa este si gândul cel rodnic al omului. Coaja gândului rodnic este vointa, iar fără vointă, gândul se usucă si nu foloseste la nimic. Dar puterea este în răbdarea semintei, iar vointa si răbdarea fac mlădita firavă să razbată pământul tare.

23. În vremea lucrului tău, înveseleste-ti inima la vederea lucrării tale înainte de terminarea ei, căci precum fructul îsi anuntă venirea cu o floare, tot asa fapta omului este văzută de cel cu mintea si simtirea limpede, înainte de a fi terminată.

24. Ia bine seama la cauza omului sărac, dar si la cauza omului grabnic avut, căci nici una nici alta nu sunt firesti. Omul sărac are multe gânduri desarte si le schimbă de la o zi la alta, vorbeste mult si lenea i-a învelit bratele si picioarele. Cel grabnic avut ori e hot si înselător, ori vede mai bine necazul altuia si caută a-l amăgi, de acolo îsi trage grabnica avutie.

25. Fii blând si răbdător cu cei de lângă tine, căci asa cum te porti tu cu ei, asa se poartă si altii cu tine, căci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumină cu cea care se vede prin ochii tăi.

26. Unde este tăria omului acolo îi este si slăbiciunea , ceea ce-l ridică îl si coboară; rămâi în limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel blând este deasupracelui aprig. Limpede să-ti fie mintea si simtirea, si ia seamă de toate acestea.

27. Tăria muntelui vine din răbdarea sa, din linistea sa, stânca îi este numai învelitoare. Dar tăria lui este încercată de vânt, de apa cea lină. Ia-ti puterea din răbdare si din liniste si foloseste-te de ea prin limpezimea gândului tău, căci nu tulburarea izvorului roade stânca, ci limpezimea sa.

28. Lucrarea făcută din teamă nu are viată lungă si tăria ei este asemeni unei revărsări de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afară, dar este chemată de teama lor, însă teama vine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevăr, lene si trufie.

29. Soarbe cunoasterea de la cei cu barba albă si nerosită de vin si lasă vremea să o îmbrace cu întelepciune. Nu privi la trupul lor slăbit si gârbovit, căci toate acestea sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si cresterea întelepciunii.

30. Multumeste pământului pentru toate cele ce-ti oferă, multumeste cerului pentru ploaia care îti hrăneste pământul, multumeste soarelui pentru căldura si lumina casei tale si a pământului tău, multumeste lunii pentru linistea somnului tău, multumeste stelelor că veghează asupra somnului tău, multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste pădurii pentru tot ce iei de acolo, multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrările ce-ti arată, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zâmbet pe chip.

31. Precum iarba bună creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama că purtarea lor cea rea este semănată si crescută din teamă si neputinte, iar trufia este învelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu căuta a-i îndrepta din vorbe si mustrare, căci apăsarea pe rană nu o vindecă. Oare iarba aceea este rea doar pentru că este amară pântecului tău ? Asa este si cu omul, de vei vrea să-l îndrepti, adu-i pentru început gândul si simtirea la ce este plăcut atât omului bun, cât si omului rău. Unul vede roata plecând, iar altul vede aceeasi roată venind.Cine vede mai bine ?

32. Doar cel înteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tulburat, căci cel înteleptit a fost odată si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare l-au făcut să tină seama de alcătuirea fiintei sale. A fugit de roadele sale amare în vârful muntelui si acolo nu ascăpat de ele, a fugit în mijlocul pădurii si iată că roadele erau cu el, apoi a privit în lăuntrul său si iată că roadele sale amare aveau rădăcini în mintea si simtirea poftelor sale.

33. Este o floare mai frumoasă ca cealaltă ? Este un izvor mai limpede decât altul ? Este un fir de iarbă mai presus de un altul ? Fiecare are tăria, frumusetea si priceperea lui. Este în firea lucrurilor ca pădurea să aibă felurite soiuri de copaci, de iarbă, de flori si dobitoace. Nu seamănă un deget cu altul de la aceeasi mână, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este mărul mai întelept decât prunul sau părul ? Este mâna stângă mai bună ca dreapta ? Altfel vede ochiul stâng de cel drept ? Cele de sus îsi au rostul lor si cele de jos îsi au rostul lor, cele mari îsi au rostul lor si cele mici îsi au rostul lor, cele repezi îsi au rostul lor si cele încete îsi au rostul lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin îsi vor avea rostul lor.

34. Neputinta vine după răutate si neadevăr, căci ceea ce dai aceea primesti, ceea ce semeni aceea culegi, dar ia seama că lumina sufletului tău si al celui de lângă tine are aceeasi vatră si rămâne fără umbră. Vezi ce tulbură necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui tău. Adu-i linistea în suflet si limpezimea în minte si bătrânetile tale vor fi ca pomul copt, oasele si tăria ta nu vor slăbi si te vei întoarce de unde ai venit, sătul de căldura urmasilor tăi.

35. Întotdeauna va fi cineva dedesubtul tău si întotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul tău să te uiti cu iubire si nu cu trufie căci acolo îti sunt rădăcinile, iar la cele ce sunt deasupra ta să te uiti cu privirea de prunc si fără teamă.

36. Cele tari, cele slabe si cele nevăzute sunt cele ce alcătuiesc lumea si toate acestea le găsesti în om si toate alcătuiesc un întreg. Nu este nimic care să fie afară si să nu fie si înăuntru. Ia seama la toate acestea când îti apleci privirea înăuntrul tău si vei găsi toată întelepciunea zeilor ascunsă în nevăzutul fiintei tale. Zeii au luat seama înaintea omului de această întelepciune si asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu si Vesnic.

37. Ia aminte că bătaia inimii, curgerea sângelui prin vine, vindecarea rănilor, frumusetea ochilor si minunătia alcătuirii trupului sunt făcute prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic care este în fiecare si al cărui chip se arată în lumină. Dar nu uita că trupul este doar o fărâmă din putinul care se vede…

38. Curătenia trupului si desfătarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de dobitoace, căci nu un sunet plăcut te ridică, nici o duioasă atingere, nici un gust plăcut, nici o mireasmă îmbătătoare si nici o bucurie a ochilor. Căci unde este căldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este plăcutul apare si neplăcutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este râs, si plânsul pândeste.

39. Iată dar calea de început : cumpătarea în toate cele ce faci, ascultarea de bătrâni si de cei întelepti, hărnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevăr si de vorbele desarte, ferirea de ceartă si de mânie, buna purtare între semeni. Dimineata să te trezesti cu ele, ziua să le porti mereu în minte, seara să le ai cu tine în somn si astfel supărarea, lipsa, amărăciunea, neputinta, boala si răutatea altora nu se vor atinge de tine.

40. Dincolo de acestea se află iubirea, vointa, curajul, răbdarea, modestia si ele ridică omul cu adevărat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmează calea zeilor, dar îngroparea lor te aruncă mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti adevărata cunoastere si întelepciune, adevărata putere, adevărata bucurie, adevărata bogătie, rodnica si trainica lucrare.

41. Dar iată că unde este iubirea poate apărea si ura, unde este vointa poate apărea si delăsarea, unde este curajul poate apărea si frica, unde este răbdarea, poate apărea si graba si unde este modestia poate apărea si trufia. Căci miscătoare sunt si cele ce se văd si cele ce nu se văd din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se află cel ce gândeste si acesta este cel ce vede miscarea în nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfată în cunoasterea si linistea ce întrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.

42. Cel tulburat vede binele ca bine si răul ca rău, este atras de una si fuge de cealaltă, dar înteleptul vede si frumosul si urâtul, simte si frigul si căldura, si finetea si asprimea, aude si plăcutul si neplăcutul, gustă si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoarea si nu face judecată între ele. El vede deslusit că firea lucrurilor este în toate, căci frumosul din urât se trage si urâtul din frumos, dulcele a fost amar la început si se va face iarăsi amar, plăcutul se naste din neplăcut si neplăcutul din plăcut. Si toate acestea luminează sufletul înttleptului pentru că cele bune si plăcute hrănesc si bucură trupul si simturile sale, iar cele neplăcute neînteleptului hrănesc mintea si înielepciunea sa, căci vede înnoirea lucrurilor si semintele viitoarelor bucurii.

43. Nu este usoară cărarea zeilor, dar nu uita nici o clipă că omul poate cuprinde în iubirea sa mai mult decât poate cuprinde în ura sa, căldura se ridică mai mult decât poate coborî frigul, cel ce este deasupra vede mai multe decât cel ce este dedesupt, usorul se întinde mai mult decât se întinde greul, lumina răzbate mai mult decât poate răzbate întunericul, puterea care uneste este mai mare decât puterea care desparte.

44. Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul mare pe acelasi punct se sprijină; nevăzutul si văzutul acelasi loc ocupă; toate cele mari stau ascunse în cele mici, iar aici este o mare taină a firii; mare printre întelepti este cel ce o pricepe.

45. Înteleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce gândeste, cel ce simte cu cel ce face, dar neînteletul îi desparte. Deschide-ti bine ochii, căci cel ce face, cel ce simte si cel ce gândeste sunt asemeni norilor care vin si pleacă, dar cel ce vede prin ochii tăi este vesnic si lumina sa este fără umbră. El este dincolo de viată si moarte, dincolo de bine si rău, dincolo de frumos si urât, dincolo de curgerea timpului.

Legile lui Zamolxe [Remer Ra – Editura Deceneu, 2009

Read Full Post »

La aniversarea a 162 de ani de la nasterea marelui poet Mihai Eminescu sunteti invitati sa participati la simpozionul ”Eminescu nemuritor” –Ediția a IV a.

Şcoala 17 Botoşani, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Şcoala Oprişeni – Ucraina, invită copiii școlari și preșcolari să participe la Simpozionul ”Eminescu nemuritor”cu creații proprii sau eseuri despre viața și opera poetului Mihai Eminescu. Se va organiza și o expoziție cu lucrări de artă inspirate din opera marelui poet.

Simpozionul, ajuns la ediţia a patra și a fost iniţiat de învăţătorul Doina Popa. Mai multe date pot fi citite AICI

Copiii se pot înscrie în cadrul proiectului la cele patru secțiuni:

  1. Creație literară
  2. Educație plastică
  3. Recitări din opera      poetului Mihai Eminescu
  4. Montaj literar-muzical

Lucrările pot fi trimise direct la Scoala Generală nr. 17 Botoșani sau pe adresa de e-mail riadana@yahoo.com

Lucrările premiate la ediția a III a a Simpozionului Internațional ”Eminescu nemuritor” pot fi vizionate AICI.

„Considerăm desfăşurarea proiectului o reuşită, prin numărul de participanţi şi prin parteneriatele de colaborare,  devenite tradiţionale, între instituţii din comunitatea botoşăneană şi şcolile româneşti  din Ucraina”, precizează directorul Şcolii nr. 17, profesor Rodica Dodiţă.

Read Full Post »

LA MULȚI ANI 2012!

A mai trecut un an plin de evenimente, unele care ne-au adus bucurii, altele  care ne-au întristat. Dincolo de toate rămâne iubirea, sentimentul magic care ne  vrăjeşte pe toţi.

Câteodată divin, alteori stânjenitor, viața ne-a adus în față diferite încercări pe care am reușit să le trăim și chiar să învățăm din ele…  Dumnezeu a fost totuşi  generos în 2011 cu cei care au ştiut să îl aprecieze la adevărata valoare.

Vă mulțumesc pentru că ați fost alături de mine și vă aștept și în 2012. Vă urez la mulți ani și îndeplinirea tutoror dorințelor!

Cu aleasă prețuire,

Simina Silvia Șcladan

Read Full Post »