Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘interesant’ Category

IMG-20181102-WA0005

Azi am primit acest mesaj care merită luat în considerare și descifrat :

DIN 7 ÎN 7 ANI CORPUL ȘI MINTEA TREC PRINTR-O SCHIMBARE. CE DESEMNEAZĂ ACESTE CICLURI ÎN FILOZOFIA INDIANĂ!
„Viaţa are un şablon, şi e bine să-l înţelegi. Fiziologii spun că, din şapte în şapte ani, corpul şi mintea trec printr-o criză de schimbare. La fiecare şapte ani, toate celulele din corp se schimba, se reînnoiesc. De fapt, dacă trăieşti şaptezeci de ani, durata medie de viaţă, corpul tău moare de zece ori. În fiecare al şaptelea an al vieţii, totul se schimba – este exact ca schimbarea anotimpurilor. În şaptezeci de ani, cercul e complet. El are zece diviziuni.

În realitate, viaţa omului n-ar trebui să fie împărţită în copilărie, tinereţe şi bătrâneţe, pentru că din şapte în şapte ani începe o nouă vârsta, se face un pas nou…

În primii şapte ani copilul este autocentrat, de parcă ar fi centrul universului. Toată familia se învârte în jurul lui. Dorinţele îi sunt îndeplinite imediat, căci altfel îl apucă pandaliile, tipa, plânge, face urât. El trăieşte ca un adevărat împărat – mama, tata îi sunt servitori, toată familia trăieşte doar pentru el. Şi bine-nţeles că el crede că lucrul ăsta e valabil şi pentru lumea mai largă. Luna răsare pentru el, soarele răsare pentru el, anotimpurile se schimba pentru el. Un copil de şapte ani este absolut egoist, mulţumit de sine. Nu are nevoie de nimeni şi nimic, se simte complet.

După şapte ani se produce o schimbare. Copilul nu mai e autocentrat; devine excentric, ad literam. Se mişcă spre ceilalţi. Ceilalţi – prietenii, găştile – devin fenomenul important. Acum nu mai e atât de interesat de sine; e interesat de ceilalţi, de lumea mai mare. Începe să cerceteze, vrea să afle tot, pune mii de întrebări, aducându-şi părinţii la exasperare, devine o pacoste. Îl interesează totul, vrea să ştie tot. Omoară un fluture ca să vadă ce are înăuntru, strica o jucărie ca să vadă cum funcţionează. Dacă e bărbat, nu-l interesează fetele. Pe fete nu le interesează bărbaţii. Dacă o fată se joacă cu băieţii, e privită ca un băieţoi, ceva nu e în regulă cu ea.

După al paisprezecelea an de viaţă se deschide o a treia uşă. Pe băieţi nu-i mai interesează băieţii, pe fete nu le mai interesează fetele. Sunt politicoşi, dar lipsiţi de interes. De asta prietenia care se leagă intre şapte şi paisprezece ani este cea mai adâncă, şi nu se va mai lega niciodată în viaţă. Copiii care s-au împrietenit atunci rămân prieteni pe viaţă, legătura este foarte profundă. Îşi vor mai face prieteni, dar acei prieteni vor fi mai degrabă cunoştinţe; fenomenul acela profund care s-a întâmplat între şapte şi paisprezece ani nu se va mai repeta.

După al paisprezecelea an, pe băiat nu-l mai interesează băieţii. Dacă totul decurge normal, îl interesează fetele. Acum devine interesat cu adevărat de opusul lui, de adevăratul celălalt.

Al paisprezecelea an este un an revoluţionar, important. Sexul devine matur, adolescentul începe să se gândească la sex; fanteziile sexuale încep să domine visele. Bărbatul devine un mare Don Juan, începe să curteze fetele. Apare romantismul, poezia.

La douăzeci şi unu de ani, dacă totul decurge normal, şi adolescentul nu este forţat de societate să facă ceva care nu este firesc, adolescentul devine tânăr, e interesat mai mult de sătuţul social decât de iubire. Are ambiţii, vrea un Rolls Royce, vrea o casă mare, vrea să fie un om de succes, un Rockefeller, un prim ministru. Ambiţia devine preponderenţă. Toată preocuparea tânărului se canalizează pe viitor, pe reuşita, pe competiţie, pe strategia în bătălia pentru poziţia socială.

Acum el intră în lumea nebuniei. Piaţa devine acum lucrul cel mai important. Întreaga lui fiinţă se îndreaptă spre piaţa: bani, putere, prestigiu.

De la douăzeci şi unu la douăzeci şi opt de ani, tânărul duce o viaţă aventuroasă, are ambiţii mari, dorinţe mari şi lupta prin toate metodele să şi le realizeze. La douăzeci şi opt de ani, devine conştient de faptul că nu toate dorinţele pot fi împlinite. Înţelege mai bine ca multe dorinţe sunt irealizabile. Acum începe să-l intereseze mai mult siguranţa şi confortul, şi mai puţin aventura şi ambiţiile. Începe să se aşeze. Al douăzeci şi optulea an de viaţa marchează sfârşitul perioadei hippie…

La trezeci și cinci de ani energia vitală atinge punctul omega. Cercul este jumătate complet şi energiile intră în declin. Acum, omul nu e interesat numai de siguranţă şi confort, el devine conservator. Nu numai că nu-l interesează revoluţia, ci devine antirevoluţionar. Acum este împotriva tuturor schimbărilor, este conformist, conservator. Este împotriva a tot ce e revoluţionar, vrea să păstreze stătu quo, adică starea în care se află lucrurile în momentul de faţă, şi e împotriva oricărei schimbări care ar putea să-i pună în pericol stabilitatea. Este împotriva hippioţilor, a rebelilor. Acum este cu adevărat un membru de bază al cetăţii…

La treizeci și cinci de ani, omul face parte din lumea convenţională. Începe să creadă în tradiţii, în trecut, în Vede, în Coran, în Biblie. Este împotriva schimbării, pentru că orice schimbare îi poate tulbura viaţa, iar acum are mult de pierdut. E de partea legii, a religiilor, a reglementărilor, a disciplinei, şi combate anarhismul.

La patruzeci şi doi de ani erup tot felul de boli fizice şi mentale, căci acum viaţa e în declin. Energia se îndreaptă spre moarte. Dacă la început energiile erau în urcare şi omul devenea tot mai vioi, mai energic, mai puternic, acum se întâmplă exact pe dos – cu fiecare zi omul e tot mai slab. Însă obiceiurile persistă. Dacă acum mănâncă la fel de mult ca la 35 de ani, se îngraşă, şi încep să apară tot felul de boli – tensiune mare, atacuri de cord, insomnie, ulcere. Toate acestea se întâmpla în preajma vârstei de 42 de ani, care este unul dintre cele mai periculoase puncte. Părul începe să cadă, încărunţeşte. Viaţa se transformă în moarte, încetul cu încetul.

În prejma vârstei de 42 de ani religia devine pentru prima dată importantă, pentru că religia este profund preocupată de moarte. Acum moartea se apropie, şi omul caută refugiul în religie…

La patruzeci şi nouă de ani, căutarea a devenit clară. I-au trebuit şapte ani să devină clară. Acum apare hotărârea. Nu te mai interesează ceilalţi. Pe bărbaţi, nu-i mai interesează femeile, pe femei nu le mai interesează bărbaţii – se instalează menopauza.

Omul nu prea mai are chef de sex. Toată treaba i se pare puţin cam juvenilă, puţin cam imatură… Aşa cum la paisprezece ani dorinţa sexuală apare în mod firesc, la fel de firesc ea se estompează la patruzeci și noua de ani. Trebuie să fie aşa, pentru că fiecare ciclu trebuie să se încheie…

Acum omul a întors spatele vieţii şi ambiţiilor şi dorinţelor – s-a terminat. El se îndreaptă spre singurătate, spre el însuşi. Înainte nu putea fi singur; existau responsabilităţi de îndeplinit, copii de crescut. Acum copiii sunt adulţi, căsătoriţi, sunt aşezaţi la casele lor. Nu mai sunt hippioţi, trebuie să aibă în jur de 28 de ani. Acum e vremea ca părintele să lase casa în urmă, să se desprindă de problemele lumeşti, să înceapă să privească spre pădure, să coboare în sine, să devină introvertit, să fie din ce în ce mai înclinat spre meditaţie şi rugăciune.

La vârsta de cincizeci şi şase de ani se produce iar o schimbare, o revoluţie; acum nu mai e de ajuns ca omul să privească spre pădure, el trebuie să plece în pădure. Viaţa e pe sfârşite, moartea e tot mai aproape. Dacă la 49 de ani nu mai e interesat de sexul opus, la 56 de ani încep să nu-l mai intereseze ceilalţi, indiferent de sex, societatea, formalităţile sociale, formele de înregimentare. S-a terminat cu „socializarea”, cu apartenenţa la diverse cluburi, organizaţii sau grupuri. A trăit destul, a învăţat destul; acum mulţumeşte tuturor şi părăseşte formă de organizare respectivă. Cincizeci şi şase de ani este vârsta la care trebuie să devină în mod firesc un sannyasin. Trebuie să îmbrăţişeze sannys-ul, renunţare, să iasă din societate. E firesc – aşa cum a intrat, trebuie să iasă, pentru că dacă n-ar ieşi, s-ar sufoca.

La şaizeci şi trei de ani redevine copil, este interesat numai de sine. Asta înseamnă meditaţia – să cobori în tine, ca şi cum totul s-a prăbuşit şi numai tu exişti. Redevine copil, inocent, începe să coboare în sine. I-au mai rămas de trăit numai şapte ani, trebuie să se pregătească de ultimul capitol al vieții. Trebuie să fie gata să părăsească această lume. Ce înseamnă să fii pregătit să ajungi la îngeri?  Înseamnă să-ți dai sufletul sărbătorind, fiind fericit, să întâmpini acest proces firesc cu braţele deschise, să fii dornic să mergi la Dumnezeu. Dumnezeu ţi-a dat prilejul de a fi şi de a învăţa, şi ai învăţat. Acum ai vrea să te odihneşti. Acum ai vrea să pleci acasă. Tot ce-a fost până acum a fost sejur. Ai rătăcit pe un tărâm străin, ai trăit cu oameni străini şi ai învăţat multe. Acum e vremea să te întorci acasă.

La şaptezeci de ani, omul se închide de tot în sine. Nu citeşte, nu vorbeşte mult. Este tot mai tăcut, tot mai mult el cu sine, total indiferent la ce se petrece în jurul lui. Încetul cu încetul energia slăbeşte.La vârsta aceasta este pregătit. Dacă a urmat acest şablon natural, cu nouă luni înainte de a se înălța la ceruri îşi dă seama și e conştient de asta. Aşa cum copilul trebuie să petreacă nouă luni în uterul mamei înainte de a se naşte, înainte de a merge la cele veșnice omul trebuie să petreacă nouă luni în sine. Cu nouă luni înainte de venirea inevitabilului, omul intră iarăşi în uter, numai că acum uterul nu mai e în mamă, ci în el însuşi.

Indienii numesc cel mai tainic altar al unui templu, garbha, uter. Denumirea e foarte simbolică. În ultima fază a vieţii, cu nouă luni înainte de a-și da sufletul, omul intră în sine, propriul său corp devine uter. El coboară în cel mai tainic altar, unde flacăra arde veşnic, unde se află lumina, unde trăieşte Dumnezeu. Acesta e procesul natural.

Pentru acest proces natural nu e nevoie de viitor. Trebuie să trăieşti clipa prezentă. Clipa următoare va veni de la sine. Aşa cum râul curge şi ajunge în ocean, tot aşa curgi şi tu şi ajungi la sfârşit, la ocean…

Când ajungi la şaptezeci de ani, când eşti gata să-ți dai sufletul – dacă ai trăit totul aşa cum trebuie, în prezent, fără să amâni nimic pentru viitor, fără să visezi la viitor, dacă ai trăit total clipă… indiferent cum a fost ea – cu nouă luni înainte vei deveni conştient de faptul că vei vei merge la cele drepte…

Ajungerea în ceruri este încununarea, împlinirea. Viaţa nu sfârşeşte când sufletul părăsește corpul; de fapt, viaţa înfloreşte în acel moment. Însă pentru a cunoaşte frumuseţea acestui proces trebuie să fi pregătit pentru ea, trebuie să înveţi arta de a merge la cele veșnice!”

Am gasit aceste cuvinte scrise pe site-ul DE LA OM LA OM

Selecţie după: Maturitatea: responsabilitatea de a fi tu însuţi/OSHO.- Bucureşti: PRO Editura şi Tipografie, 2006, pp. 27-38.

Totuși viaţa nu se încheie mereu la 70 de ani. …Viata merită trăită!

Reclame

Read Full Post »

Azi am primit aceste exemple de viață ale oamenilor mari:

IMG-20181003-WA0000

„Dr. Shigeaki Hinohara, din Japonia, a parasit aceasta lume recent, la 105 ani.
Unul dintre cei mai longevivi medici si educatori ai lumii a vindecat pacientii Spitalulului International St. Luke din Tokyo inca din 1941.
A publicat in jur de 15 carti de la cea de-a 75-a aniversare, inclusiv „Living Long, Living Good”, care s-a vandut in peste 1,2 milioane de exemplare.
Cu cativa ani inainte sa moara, acesta a lasat omenirii cateva sfaturi demne de luat in seama, cu atat mai mult cu cat el insusi poate fi considerat un adevarat model.
1. Urca tot timpul pe scari si cara-ti singur lucrurile.
Fiind constient ca asta il ajuta sa se mentina in forma, doctorul urca chiar 2 scari deodata.
2. Nu crede tot ce iti spune doctorul. Curios sfat, avand in vedere faptul ca insusi Hinohara a fost doctor. Acesta era de parere ca datoria fiecarui om este aceea de a citi si de a se auto educa, pentru a nu crede orbeste in tot ce i se spune.
3. Impartaseste cu ceilalti ceea ce stii. Doctorul Hinohara tinea 150 de cursuri anual in scoli si in comunitati de business. Si vorbea stand numai in picioare, un alt aspect de care ar trebui sa tinem cont.
4. Nu trebuie sa iesi la pensie. Dacă iti place ceea ce faci si esti inca in putere, nu trebuie sa faci pasul asta.
5. Planifica tot felul de lucruri. Ca sa te bucuri de viata, trebuie sa ai un program plin cu intalniri, discutii si munca. Doctorul planuia sa ajunga la Olimpiada din 2020 de la Tokyo .
6. Nu fi gras.
Toti cei care au trait mult au avut un lucru in comun: aveau un corp armonios. Doctorul consuma ulei de masline, suc de portocale si cafea la micul dejun. La pranz se bucura de prajiturele si lapte, iar seara, masa consta de obicei in orez, peste si legume. Manca de 2 ori pe saptamana carne, cate o portie de 100 de grame.
7. Energia nu o castigi dormind sau mancand bine, ci simtindu-te bine.
Vei fi mult mai fericit si energic daca elimini regulile stricte din viata ta si traiesti mai mult ca un copil: distrandu-te, razand, simtindu-te bine pur si simplu pana cand ti se face somn sau foame.
8. Gaseste-ti un model de viata.”Ce ar face X in aceasta situatie?”
9. Nu-ti face prea multe griji. Viata e imprevizibila si plina de incidente. Grijile nu rezolva nimic.
10. De una singura, stiinta nu poate ajuta sau vindeca oameni. Fiecare individ e unic si are nevoie de un tratament unic. Unii se pot vindeca cu ajutorul artei.
11. Nu fi innebunit dupa bani. Nu poti lua nimic cu tine atunci cand pleci.
12. Durerea e misterioasa. Trebuie sa faci ceva distractiv daca vrei sa uiti de durere. Muzica si animalele sunt de foarte mare ajutor in astfel de cazuri.
13. Lasa-te inspirat. Si vei putea inspira la randul tau.”

Interesante și inedite sfaturi!

Read Full Post »

20171224_181207

Introdu un text asociat

Colindătorii cântă colindele, având încredere că sunt solii unei lumi
mai bune, cu binecuvântarea Domnului care a venit printre noi…”Să se
nască și să crească, să ne mântuiască”.
Colindele ne înalță sufletește, ne înnoiesc făptura interioară, ne
apropie unii de alții, ne fac mai buni, mai iubitori, mai iertători, mai
credincioși, într-un cuvânt ne picură în suflete acea liniște și acel
echilibru moral ce ne este atât de necesar în călătoria vieții.

Steaua care a răsărit să vă lumineze drumul spre mântuire, să vă dăruiască clipe magice de Sfintele Sărbători, petrecând cu bucurie, belșug pe masă și pace în suflet! Sărbători fericite!

IMG-20171224-WA0009

În acest an Crăciunul este lipsit de zăpadă și de mulțimea de colindători. Din ce în ce mai puțini copii merg la colindat.

Crăciunul se petrece mai mult în familie și străzile par pustii.

IMG-20171224-WA0008

Noi am fost la colindat ca de obicei la vecini și la rude. A fost o seară plăcută și plina de bucurii.

Read Full Post »

Despre dificultatile de invatare la copii si mai ales despre antrenarea emisferei drepte a creierului.

„De ce avem insomnii?”
„Cum este influentat corpul de minte?”
„De ce dormim, dar cand ne trezim ni se pare ca n-am dormit?”
„De ce in unele nopti luna este mai rosie?”
„Este adevarat ca Arhimede a inventat o arma cu care ardea navele inamice?”
„De ce uneori cerul se face galben sau portocaliu?
de ce ametim?”

Cateva din curiozitatile copiilor la cursul de „Cunoastere Integrata” de luni, 13 noiembrie 2017. Raspunsurile d-lui profesor Florian Colceag, in filmuletul de mai jos:

Cursul de „Cunoastere Integrata”, sustinut de prof. dr. Florian Colceag, are ca obiectiv general fundamentarea viziunii copiilor asupra complexitatii lumii in care traiesc.

Cursul poate fi urmarit si in direct, copiii avand posibilitatea sa puna intrebari si sa primeasca raspunsuri complexe, bazate pe cunoasterea dumnealui.

DETALII SI INSCRIERI: https://live.kogaionacademy.ro/curs-cunoastere-integrata

Foarte interesante si aceste secrete pentru parinti:

Aceste explicatii m-au ajutat enorm sa inteleg copiii si oamenii in general:

„Eu sunt taran. Bunica mea era taranca. De la ea am invatat o gramada de lucruri. Am ajuns sa cunosc o cultura care are radacini neolitice, cu un bun-simt si o intelepciune  absolut incredibile. Acest bun-simt si aceasta intelepciune sunt diamantele pe care noi ar trebui sa le folosim in continuare pentru ca subculturile care au aparut sunt daunatoare. Ne pierdem bunul-simt specific in cultura veche.

 

Iar marea problema este pierderea acestui bagaj cultural, intrucat prin intermediul acestui bagaj stravechi noi aveam o relatie buna cu mediul si ne intoarceam la mediu. Noi eram niste gestionari ai pamantului, nu niste distrugatori. Noi eram oamenii pamantului, nu era doar pamantul al oamenilor. Eram niste intretinatori ai ecosistemului si ai pamantului”,

Florian Colceag, mathematician

De asemenea oameni,are nevoie Romania .Si cum a spus si Einstein,”cand albinele vor disparea, lumea va mai trai patru ani”…La noi , inca este mediu prielnic pentru albine…

Read Full Post »

cele_cinci_rani_care_ne_impiedica_sa_fim_noi_insine
Recent am descoperit o carte foarte interesanta in care se prezinta legatura dintre fizionomia omului,  problemele sale reale ,  sanatatea sa dar si  caracterul sau. Am invatat multe, am inteles multe…iar la sfarsitul cartii sunt prezentate si modalitatile de vindecare.Prezentarea acestei carti se face aproape singura:

„Corpul este atat de inteligent, incat găseste intotdeauna un mijloc de a ne arăta ce anume avem de rezolvat. In realitate, DUMNEZEUL nostru interior este cel care il foloseste pentru a ne vorbi.
In aceasta carte veţi descoperi cum puteţi să vă recunoasteţi propriile măsti, precum si pe cele ale celorlalţi. In ultimul capitol se vorbeste despre comportamentele noi pe care le putem adopta pentru a vindeca aceste răni neglijate pană acum si astfel, să incetăm să mai suferim iar schimbarea măstilor ce ascund aceste răni se va face astfel, in mod natural.
Aceste măsti sunt în număr de cinci si corespund celor cinci răni
importante, trăite de fiinţa umană:
RĂNI                                                            MĂSTI

RESPINGERE…………………………………FUGAR
ABANDON……………………………………DEPENDENT
UMILIRE……………………………………MASOCHIST
TRĂDARE……………………………………DOMINATOR
NEDREPTATE…………………………………RIGID

In plus, este important să nu ne agăţăm de cuvintele folosite pentru a exprima rănile sau măstile. Cineva poate fi respins si să trăiască o nedreptate, altcineva poate fi trădat si trăieste acest lucru ca pe o respingere, altcineva poate fi abandonat si se simte umilit etc.
Cand veţi cunoaste descrierea fiecărei răni in parte si caracteristicile ei, va fi mult mai clar pentru voi.
Cele cinci caractere descrise in această carte pot avea asemănări cu cele descrise in alte studii de caractere.”
Trebuie doar sa citesti ca sa intelegi multe lucruri despre caracterul oamenilor:

http://www.soulharmony.eu/files/Cele%20cinci%20rani%20care%20ne%20impiedica%20sa%20fim%20noi%20insine.pdf

 

Read Full Post »

Am descoperit ca exista in Romania oameni talentati care pot şi ştiu cum sa ne invete multe lucruri practice si utile in viata.
TABLA ÎNMULŢIRII
Metoda orientală:

Metoda arabă sau metoda Lattice:

Mulţumim doamnei profesoare Georgeta Simion pentru tot ce ne dăruieşte!

Read Full Post »

În Rajasthan, India, o şcoală extraordinară învaţă femeile şi bărbaţii din mediul rural – mulţi dintre ei analfabeţi – să devenină ingineri specialişti în exploatarea energiei solare, artizani, stomatologi şi medici în propriile lor sate. Se numeşte Colegiul Barefoot (Desculţ), şi fondatorul ei, Bunker Roy, explică modul în care funcţionează.

AICI poate fi vizionat filmul tradus.

Bunker Roy: Învăţând de la mişcarea desculţilor

Read Full Post »

Older Posts »