Înainte de Paști se face curățenie generală în curte, in casă și în suflete. Tot Pământul se înnoiește și se bucură de primăvară.
Sora mea mai mică mi-a trimis imagini cu ouă de Paști încondeiate in Bucovina de azi.
Mi-aduc aminte cum inchistrea mama ouă de Paști. Topea ceara de albine pe plită, lua chiștițele din Lada de zestre și încondeia ouăle proaspăt fierte. Avea mama un caiet cu desene vechi, ancestrale, păstrate din bătrâni. Fiecare ou primea câte un desen care ne aducea sănătate, belșug, liniște, spor în casă …si Crucea Paștelui era încununarea…încondeierea cea mai des folosită. Noi toți eram „numai ochi și urechi” Închistream toti câte un ou pe lângă mama…si ne scriam numele cu ceară pe acel ou.
Astazi încă se mai închistresc astfel de ouă dar e bine că se fac și ouă roșii.
Eu încă mi-aduc aminte că și bunica Elisaveta Vouciuc a lui Isac (bunica cu stelele …cum spune fetița mea Diana) închistrea ouă.
Am găsit cândva chiștițele în Lada de zestre a ei…(Mereu ne spunea bunica că Isac este nume de Sfânt și că noi ne tragem din neam de creștini, un neam vechi și respectat în sat. Să trăim frumos și să ducem mai departe cu demnitate această viță bună de neam de creștin. Mare dreptate avea!)
Dumnezeu să o odihnească în pace pe bunica!
Acum e rândul nostru sa facem pască, cozonaci și ouă roșii de Paști.
Nepoțelul de la fratele mai mare mi-a trimis imagini cu cozonacii de Paști. Poate de asta au revenit toate amintirile.
Și mama noastră, Zamfira, ne punea să o ajutăm sa frământăm cozonacii „până asudă grinda”…Din acest aluat făcea și Pasca cu branza dulce de Paști.
Făcea mama cei mai buni cozonaci cu nucă și rahat din sat.
De multe ori cocea mama, într-o singura zi, câte un cuptor de pâine, unul de cozonaci și spre seară băga la cuptor Oala (de lut) cu sarmale, Oala cu găină umplută și tăvile cu friptura de miel.
Tatăl nostru, Constantin, mereu ducea la bătrânii singuri din sat câte „o cute” de pâine, una de cozonac și o farfurie de sarmale, câteva ouă roșii…le punea pachet cu aceste bunătăți în tractor și mergea la poarta la ei sau intra în casă (la cei prea bătrâni sau bolnavi ca să poată ajunge la poarta casei) , ca să le aducă Paști…să fie și la ei sărbătoare. ..
Acum Primăria face acest lucru și mama povestea ieri că bătrânii și vădanele primesc alimente de Paști de la Primar.
Trece timpul…curge viața…se duce totul așa cum se duce cafeaua din ibric în ceașcă …Acum copiii noștri sunt ca „noi cei mici sau tineri de altădată „, noi cei de acum suntem de vârsta părinților noștri din copilărie…si cei mai norocoși vor prinde vârsta de acum a bunicilor…
Roata vieții se învârte si odată cu ea ne schimbăm și noi învățând mereu alte Lecții de viață și „Mersul lumii”☀️⛈️🌦️🌈🌎❄️☃️🌨️🌈⭐
Relaxare's Weblog 